Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
162 IO AN EUGEN MAN 16 trecere spre partea de jos о gäsim ?i la strada Avram Iancu, prin formarea unui nou §ir de parcele, pe un front de circa 180 m., intre pasajele Palas $i Scäricäca. La sudul acestui grup de parcele, la о diferenjä de timp relativ scurt, apar noi proprietati in douä grupe distincte, primul grup intre strada Avram Iancu $i strada Pontéi, mai vechi, al doilea grup, intre strada Avram Iancu §i strada Lenin, ceva mai nou, a cärui front este mai retras inspre strada Lenin. In unna acestor noi parceläri, la mijlocul secolului al XV-lea, perimetrul ora$ului ajunge la о suprafata de 50,5 ha. Märimea deosebitä a parcelelor, de forma alungitä, aratä cä in etapa urmätoare s-а trecut la о extindere a ora?ului mai accentuatä, spre est, creindu-se fronturile principalelor ártere de mai tirziu: Lenin, Cälär&jilor ?i Trandafirilor (Planta nr. XLIX). Strada Lenin a fost parcelatä incepind de la intersecta cu strada Cälära$ilor, in mod suocesiv, pe frontul de est pinä la strada Eminescu, pentru ca in anul 1500 parcelarea sä fie extinsä apcoximativ pinä in jurul actualei clädiri a Clinicii medicale*nr. 2, iar pe frontul de vest, de la intersecta cu strada Pontéi, pinä in dreptul pasajului Scäricica, de unde, printr-un nou aliniament rectiliniu, sä fie extins pinä la pasajul Palas. Strada Cälära^ilor s-а formát succesiv, parcelarea incepind de la pia ja Trandafirilor $i respectiv strada Lenin, prin crearea a circa 19—21 loturi, pe ambele fronturi, pinä in dreptul sträzii Bräila §i respectiv in apropiere de strada Scolii. Afirmajia este doveditä prin faptul cä laturile parcelelor sint paralele astfei ca, in zona de curburä din apropierea intersecjiei, limitele proprietäjilor sä fie frinate pentru a fi perpendiculare spre stradä. Concomitent cu formarea cvartaielor aparjmätoare celor douä sträzi se formeazä ?i noul centru civic, adicä piaja Trandafirilor, piajä care pinä in jurul anului 1500 urmeazä sä se extindä pe ambele fronturi, la est pinä in dreptul fostului Pasaj Mic, extins mai apói pinä la intersecjia cu Pasajul Mare (azi strada Bolyai), iar la vest pinä in dreptul fostului Pasaj al Mäcelarilor, respectiv lingä cinematograful Tineretului. Fajä de perimetrul avut in anul 1400 suprafata ora$ului ajunge cätre an ul 1500 la 70 ha. deci la о aproape dublare. In secolul urmätor (Plan$a nr. L) se remarcä о extindere substanjialä a noului centru al ora$ului prin amenajarea de noi parcele in contieuarea celor existente, pentru prima etapä (anul 1550) fronturile fiind extinse pinä in dreptul sträzii Horea $i respectiv in jurul sträzii Artei, ca pinä la anul 1600 noua piajä sä ajungä in apropierea Palatului culturii.104 Rind pe rind se completeazä $i fronturile sträzilor incä nedifinitivate tinzind spre un contur general inchegat. Se inregistreazä completarea sträzii Bolyai §i in continuare cu strada Stefan cel Mare, parcelärile ajungind pinä in apro-104 Extinderea piejii propriu zise s-а fäcut etapizat. La inceput ia nähere о micä piatä, cam pinä in dreptul imobilului nr. 54, existind $i un al patrulea front format dintr-o singurä constructie, spre vest, care inchidea partial piata, demolatä in anul 1849. Din aceastä piatä, mai micä, se ramifica о altä stradä ce lega piata de actuala stradä a Tirgului, stradä ce purta numele de „Sf. Mihai'
