Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
15 EVOLUTIA ISTORICA A ORA$ULUI TlRGU MURE$ 161 1332—1336 pe teritoriul ora^ului, acest nucleu putea cuprinde cel mult 35 — 38 parcele, adicä mai mult de jumätate, din саге 9—10 parcele formau un front de circa 200 m. in strada Kogálniceanu §i, in sfinjit, 11— 12 parcele in strada Bolyai, in zóna pietii. Spre nord — est se afla cél de-al doilea nucleu, mai mic, cu un numär de circa 8—10 parcele ingruite in cea mai maré parte pe latura dreaptä a strázii Mihai Viteazul §i circa 4—5 parcele ре о stradä azi dispäratä ca urmare a constrairii actualului liceu Al. Papiu Ilarian. La nord ultimul nucleu, care cuprindea trei grupuri mici de parcele, dintre care circa 10—-12 parcele in^iruite pe frontul de est a strázii Avram láncú §i alte circa 5—6 parcele in strada Doicesti, respectiv pe partea opusá a actualuluá cirmtir ortodox. Cele trei nuclee impreunä cu pajijtile intravilane cuprindeau in anul 1350 un teritoriu de circa 31 ha (Planta nr. XLVI). Evolutia ulterioará a Tirgu-Mure?ului denotá cá spre anul 1400 numárul familiilor s-а inmultit, in acest context apárind női parcele (Plánja nr. XLVII). Intrucit spre vest spatiul era strimt, delimitat de panta oarecum accentuatá a terasei, evolutia parcelelor continuá spre est ji sud pnin creearea de női parcele: un grup de circa 4—5 gospodárii in piata Bolyai, un altul de 5—7 in strada Borsos Tamás, pe un front de circa 130 m, amplasat in fata célúi existent, cit .ji in strada Mihai Viteazul íncá 2—3 goscpodárii izolate, in zóna intersectiei cu strada Brigadierilor. Prin aceste extinderi teritoriul or aduiul) ajunge in anul 1400 la circa 36 ha. Incepind cu secolul al XV-lea evolutia parcelelor cunoa^te о dezvoltare mai intensá, prin crearea de női gospodárii care, de aceastá datá, strápung limitele perimetrului existent al localitátii, cu tendinta de prelungire a fronturilor parcelate existente (Plansa nr. XLVIII). Mai intii se remarcá continuarea extinderii spre sud-vest, respectiv completarea cvartalului din zóna pietii Bolyai, care ajunge, la rmjlocul secolului, cam piná in dreptul actualelor sträzi transversale Liszt Ferenc §i Bradului. La sudul acestui cvartal, piná la mijlocul veacului, se formeazá citeva parcele care, prin inchegarea fronturilor, aveau sá dea najtere strázilor Fintinei $i Izvorului. Concomitent, prin divizarea loturilor initiale din piata Bolyai, s-а creat un nou front de locuinte, delimitind strada Retezatului, aproximativ pe tronsonul cuprins intre strázile Lupeni §i Liszt Ferenc. Spre est ^i nord parcelarea nouá este ceva mai lentá, prin inchegarea frontului nordic al strázii Mihai Viteazul, in paralel cu extinderea acestui front, cit $i prin aparitia citorva loturi, 3 sau 4, in zóna intersectiei strázilor Doicei$ti cu Avram láncú. Ráminind incá pe aceastá terasá se remarcá terminarea, cél putin in ansamblu, a edificiilor monahale din incinta viitoarei cetáti, in jurul cárora aveau sá apará constructii de locuinte. Foarte probabil acestei perioade ii corespunde ?i aparitia primelor parcele spre vestül vechiului perimetru al localitátii, cu tendinta trecerii orajului spre partea mai joasá (zóna actualului centra civic). Avindu-se in vedere atit liniile de curburá cit $i spatiul oarecum lámitat, s-а creat un nou sir de loturi pe latura de vest a strázii Tirgului, cit §i női parcele pe latura de est, prin divizarea loturilor din strada Kogálniceanu. Tendinta de
