Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
160 IOAN EUGEN MAN 14 1567", in care oratui figureazä eu un numár de 125 por^i impozabile. Poate fi considerat, óraiul, ca oea mai mare localitate din aceastä parte §i cu deosebire intre restul localitäjilor invecinate, sate, care erau mai mari sau mai mici. Cu toate acestea statutul de ora$, Tirgu-Mure?ul, avea sä-1 primeascä numai in prima parte a secolului urmätor, cind incepe sä-$i construiascä propria cetate. In cunoscutul säu Opus Tripartitum din 1517, juristul Stephanus Werbőczi definea óraiul ca о a^ezare inconjuratä cu ziduri, spre deosebire de tirgurile deschise, cu un Statut institutional §i functional distinct $i cu preocupäri preponderant agricole.99 100 Cite familii sau gospodärii intrau intr-o asemenea unitate fiscalä (poarta) este greu de determinat. Problema este larg analizatä de Stefan Pascu, care, pentru regiunea din jurul Tirgu-Mure?ului, intr-o perioadä apropiatä (anul 1553), apreciazä douä gospodärii de poartä.101 Se poate, deci §i pentru Tirgu-Mure§, lua in medie tot douä familii pe poartä, ceea ce ar corespunde unui numär aproximativ de 240—250 gospodärii. In ultimii doi ani a secolului al XVI-lea numärul portilor inscrise se reduce simtitor, la 106 pentru anii 1596—1599102 fapt ce poate fi explicat, fie prin conditiile politice precare din Transilvania acestui sfir$it de veac, fie schimbärii criteriilor cuantumului de poartä. EVOLU'flA ZONELOR PARCELATE. Caracterul neunitar al parcelärii existente pe teritoriul celei de-а doua terase a ora§ului, ca urmare a realizärii loturilor in etape succesive, aratä cä la inceputul secolului al XIV-lea deja existau zone lotizate103 (Planta nr. XLV). 'Dupä pozitia in sit oarecum centralä, märimea $i forma parcelelor — de regulä de mici dimensiuni §i uneori de formä neregulatä — se poate trage concluzia cä cele mai vechi loturi create sint cele din zona plexii Bolyai §i anume ín partea superioará din jurul actualului liceu cu acela?i nume, zona care putea exásta incä inainte de anul 4300. Din aceastä piatá, spre nord, se íníjirau parcelele de-а lungui sträzii Kogälniceanu $i partial pe strada Borsos Tamás, oarecum paralele, iar spre sud strada Lupeni, pe care se situa $i locul unde se fineau tirgurile ora$ului. Intre acestea, pe actuala incintä a Liceului Bolyai se incepuse, probabil incä inainte de anul 1300, construirea bisericii sub hramul Sf. Nicolae, care iprin forma sa, in stíl romanic, constituia principalul edificiu. In apropiere, probabil ín zóna actualului pare din faj;a liceului, era cimitirul. La nordul acestui nucleu se afla о zonä mai vastä, pe care, ceva mai tirziu, aveau sä se nascä construcfiiie monahale §i fortificajia. Concomitent, tot pe acest platou, puteau fi $i unele parcele dispersate, färä a avea un front inchegat. Din cele circa 69—71 gospodärii existente intre anii 99 Regestrum super sedium siculicalium Marus, Wdvarhely, Chik et Gijergijo 1.5.6.7., in Sz.O.L., II, 1876, p. 216. 1LŰ S. Goldenberg, Aprovizionarea ?i politica de prefuri a unor orafe din Transilvania tn se col ele XVI — XVII, in Aci a ivEV, XVII, 1980, p. 199. 101 $tefan Pascu, op. cit., II, 1979, p. 424, 435. 1:3 Arh. Stat., Acta Politica, nr. I, 62/1596. m La baza stabiliri! formei «i märimii loturilor a stat parcelarea existentá In «mul 1898 si de carte funciarä.
