Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
13 EVOLUTÍA ISTORICA A ORA$ULUI TIRGU MURE§ 159 loan Sigismund al II-lea89 Intre óra? ?i satui Budiu, la fel, se na?te un conflict care tine de peste dói ani, cind, la 21 noiembrie Г568, prineipele dispune ргшегеа in posesie a ora?ului asupra pämintulua cumpárat, fapt care are loc la 16 februarie 1568 90 Óraiul se hotáimicea ?i cu satui Secuieni (Székelyfalva) situat la nord, pe partea dreaptá a riului Mure?. Ora?ul íncearcá ?i reu?e?te, la 16 dulie 1585, sä delimiteze hotarul säu de cél al satului Secuieni, cu care ocazie terenul numit „Derekelo“ este anexat ora?ului, mäsurä statornicirtá de principe la 3 august 1585.91 Sint pomenite puneri in posesia ora?ului a női terenuri ?i in 1595,92 färä indicarea lor nominalá. Posesiune nouä avea sä dobindeascä ora?ul la sfir?itul ultimului deceniu al secolului al XVI-lea, prin primirea mo?iei §á?var93 la 17 mai 1598, cind nobilul Balogh loan doneazä ora?ului toatä averea sa94, apartinátoare celor douä sate $a?var, constind din terenuri arabile, cositor, vii, päduri, cimpii, ape curgätoare loc de moará etc. primind in schimb din partea ora?ului о casä in strada Poclo? ?i suma de 1500 florini. Acest schimb este confirmat de Capitlul din Cluj-Máná?tur, la 30 ianuarie 169995 *. Prin cumpárare ora?ul mai devine proprietär ?i asupra terenului din zona de trecere peste riul Mure?, cumpárat la 8 mai 1600, in schimlbul a 20 florini,90 ín vederea construiri unui pod peste Mure?. Terenul este cumpárat de la satele Sincraiu de Mure? ?i Comátel. О diplomá a lui Mihai Viteazul, din 25 iulie 1600,97 prin care se apróba acest tirg, aratá cá ora?ul a cumpárat acest térén, cu obligapa asigurárii me?terilor necesari construirii podului, iar locuitorii din Cornátel urmind a fi scutiti de plata váméi la trecerea peste riul Mure?. Cu aceastá ocazie se solu^ioneazá ?i plingerea vechilor proprietari Gheorghe Lázár, $tefan Vásárhelyi ?i väduva lui Bogáthy, Váradi Susana, care la un moment au inaintat о plíngere domnitorului román. Tirgu-Mure? la acest sfir?it de veac al XVI-lea cuprindea о suprafata locuitä de circa 96 ha. Datele vremii nu prea generoase, permit totu?i aprecierea numärului de gospodärii (porti),98 existente in ora?ul acelor vremuri. Sdngiura atestare documentarä certä este registrul fiscal din anul 89 Ibidem, nr. 36/a/1566. 90 Ibidem, nr. 20 C/1568; nr. 20 D/1568. 91 Ibidem, nr. 39 A/a/1586; nr. 39 A/1585 92 Ibidem, nr. 490/1595. 93 Au existat douä sate cu numele de $ä$var: cel Mare sau cel de Sus (Felső Sásvári) $i cel Mic sau cel de Jos (Alsó Sásvári), ambele situate pe valea piriului Poclo?, intre ora? ?i satui Corunca. La recensámintul porti lor din 1567, satui $ä?var (Saswarij) figura cu 4 por(i, ca in anul 1598 localitatea sä fie päräsitä de cätre kr cuitori. 94 Arh. Stat., Acta politica, nr. I, 68a,/1598 95 Ibidem, nr. 68a/1599. 9Ä Ibidem, nr. 80 C/1600. 97 Ibidem, nr. 80 C/1600. 98 Conform decretelor lui Matei Corvinul, din anii 1458 ?i 1467, poarta, ca unitate fiscalä, se soeote?te chiar atunci cind in ea locuiesc mai multe familii, „pre a na porta domus computetur, etiam si plures familiae eam consistant“.
