Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
158 IOAN EUGEN MAN 12 väneni, dar .ji de centru politic, este relatat de Giovannandrea Gromo care, in descrierea Transilvaniei, din jurul anului 1567,82 aprecia óraiul Tirgu- Mure? (Zekvassorel) ca „un tirg insemmat al sa$ilor (eiterte seeuilor) cu таге negof de vite, blänuri, pinzeturi $i altele“, sau „un таге tirg al sapilor (! de fapt seeuilor), centru comeveial loc deschis numit Tirgu- Mwreß (Vuassarhel) unde se fin mari bilciuri säptäminale cercetate de populafia din toate regiunile invecinate dar mai ales de secui, aducindu-se tot felul de märfuri, ca piei, pinzeturi $.a.“ $i, ín sfir$it, о insemnare din secolul al XVI-lea, nedatatä83 84 referitoare la Tirgu-Mure? (Zekhel Vassarhel) aratä cä „acest ora§ este destul de maré $i cá acolo se adunä deseori seeuii pentru treburile lor pe care trebuie sä le dezbatä sau de care trebuie sä se ingrijeascä“. Era, prin urmare, Tirgu-Mure$ul in secolul al XVI-lea un ora? format, relativ dezvoltat, atit din punct de vedere economic, cultural ?i politic, cit §i din punct de vedere urbanistic. Au ajuns hotarele ora^ului destul de intinse pinä cätre satele invecinate: Mice$ti, cele douä ßäjvamri, Secuieni, Remetea, Comätel $i altele aläturate. Continua sä se lärgeascä acest perimetru prin cuprinderea de noi teritorii inclusiv ale satelor invecinate, pe cäi ?i mijloace obi§nuite la aeele timpuri: cumpäräri, zälogiri, donatii etc., ajungindu-se astfei la formarea unui domeniu rural al ora$u!ui. Cel dintii sat invecinat intrat ín posesia ora^ului a fost Mice$tiul.8/‘ La 11 martié 1564, nobilul Lázár loan vinde orasjului mo?ia sa Mice$ti pentru suma de 600 florini, cu toate bunurile pe care aceasta le cuprindea.85 Asupra acestei vinzäri s-au ridicat pretentii din partea celor doi fra^i ai nobilului, Franciscus Lázár §i Emericus Lázár, care contestä noua stäpinire. In sfir$it, la 23 mai 1564, principele loan Sigismund al II-lea dispime introducerea ora$ului in posesia mohiéi cumpärate86 87, necunoscindu-se definitiv aceastä tranzactie. La numerotarea porfilor din anxii 1567 acest sat Mice$ti (Kws falud) figura ca „pauper“ deci särac, locuitorii säi fiind mutati in ora$, fapt relevat $i la 6 august 1568 cind este amintit ca „Cysffaludi praedium“61. In secolul al XVI-lea óraiul Tirgu-Mure$ i$i spore$te domeniul cu alte párti de mo§ii sau sate. Astfel, la 19 februarie 1553 ora$ul cumpärä de la Sebastian Nerges de Acätari pädurea sa de aici, pentru suma de 15 florini88. In urna unui conflict de hotar ora?ul cumpärä la 11 iunie 1566, de la satui Budiu, о bucatä de térén arabil („egy egesz láb föld“) pentru suma de 75 florini, cumpärarea fäcindu-se in fata $i cu apröbarea principelui 82 Calatori, II, 1970, p. 334. 349. 83 Ibidem, p. 552. 84 Au existat douä sate cu numele de Mice$ti. In registrul fiscal din amul 1567 mai figura un sat Mice$ti, Kws falud, cu patru porti care in secolul al XlX-lea intrá in componenta satului Nazna. 85 Arh. Stat., Acta politica, nr. 18 A/1564. 86 Ibidem, nr. I, 18 B/1564; nr. I, 33/1564. 87 Orbán Balázs, op. ctí., p. 11. 88 Arh. Stat., Acta politica, nr. I, 16/1553.
