Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
11 EVOLUTIA ISTORICA A ORA?ULUI TlRGU MURE? 157 Nominal strázile sínt pomenite mai tírziu. Cea mai veche denumire cunoscutä este strada Sjintu Nicolae71 (partea siuperioarä a actualei sträzi Bolyai §i $tefan cel Mare), dupä numele bisericii invecinate, pomenitä in anul 1511; strada Sjintu Gheorghe72 73 (Lenin ?i Republieii), pomenitä in 1554, nume intilnit ?i in ani 1607 ?i 161474 75. Tot din anul 1554 este cunoscutä ?i strada Smcraiului75 (Cälära$ilor), pomenitä apói ?i ín anii 1636 ?i 163776 77. Strada Mánástirii77 (Mihai Viteazul) se cunoa?te din anul 1577 ?i, in sfir?it, strada Poclo?78 79 (Trandafirilor) din anul 1597. La sfir?itul secolului al XVI-lea in ansamblul ei, re(eaua stradalä a centrului istoric poate fi consideratä, in mare, conturatä. In general ea s-а pästrat pinä ín zilele noastre, cu excep(ia sträpungerilor din perioada modernä. Ora.?ul se deosebea prea pu(m de aspectui urbanistic general al celorlalte tirguri similare din Transilvania. О privire generalä ne-о conferä putinele izvoare din cea de-а doua jumätate a secolului al XVI-lea, care poate fi corespunzätoare $i deceniilor premergatoare. Prima insemnare cunoscutä aparfine polihistorului ?i diplomatului Georg Reichersdorffer, care, in Chorographia sa din anul 1550 insemneazä: „Vecin cu Gurghiu este Scaunul Muresului, a?ezat spre miazázi in centrul provinciei Transilvania, de-а lungul riului Mure?, a cárui capitalä este Tirgu-Mure? (Zeckelwassarhel) sau Neumarkt (New Marck) pentru sa?i, tirg joarte mare unde se fin desele adunäri ale secuilor“.19 Intr-adevär, odatä cu cre?terea rolului säu economic, ora?ul capätä ?i о important politicä, dietele Transilvaniei desfä?urlndu-?i deseorl aici activitatea. Pinä la scrierea impresiilor lui Reichersdorffer, respectiv anul 1550, numärul dietelor tinute la Tirgu-Mure? au fost de 13; prima dietä cunoscutä aici’fiind cea din anul 1439.80 Aceea$i caracterizare, la numai doi ani, о face ?i Georg Werner,81 arätind cä „de eite ori trebuie sä se find, din porunca regelui, vreo adunare pentru niscaiva treabä ob?teascä, privind cele trei nafiuni impreunä, aceasta trebuia sä fie chematä la Tirgu-Mure? (Vásárhely), care este pe teritoriul secuilor ?i este locul anume rinduit pentru ori ce treabä • ob?teascä a lor“. Sporirea importandi orasului Tirgu-Mure? poate fi consideratä ca expresie a cre?terii puterii sale economice si ca urmare a insemnätä$ii sale politice. Caracterul säu de insemnat loc de txrg al me?te?ugarilor transil-72 Szent Miklós, Sz.O.L., Ill, 1890, p. 532. 73 Szent György, ETA, I, 1855, p. 16. 74 Arh. Stat., Acta politica, nr. 132/1614. 75 Szent Király, apói Kagy Szent Király, ETA, I, 18555, p. 16. 76 Arh. Stat., Acta politica, nr. 255/1637. 77 Klastrom, Ibidem, nr. I, 25/1577 78 Poklos, Ibidem, nr. I, 63/1597. 79 Chorographia Transilvaniae quae Dacia olim appellata aliarumque provinciaram et regionum succinta descriptio et explicatio, ín Cälätori sträini despru [árile románé, Bucure?ti, I, 1968, p. 209 (ín continuare Cälätori). 00 Orbán Balázs, op. eit-, p. 117, 153. 81 Raport din lunilc martié — aprilie 1552 despre veniturile regefti din Transilvania, in Cälätori, 11, 1970, p. 736.
