Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
9 EVOLUTIA ISTORICA A ORA?ULUI TlRGU MURE? 155 1898 incä mai pástra un $an£ pentru drenarea apelor provenite de pe vechiul brat- ce strábátea centrul ora§udui. Raportat la numárul locuintelor ?i al popula^iei suprafata ora$ului de atunci (in 1350), care era de 31 ha, poate fi consideratä destul de mare daca se comparä cu aceea a ora?elor Sibiu (55,1 ha), Bistrifa (24,2 ha), sau Brasov (31,6 ha).68 Este explicabilä aceastä situate prin insumi caracterul aproape rural al loealitapi, in care predominau gospodärii cu case ?i grädini intinse, terenuri intravilane de pä^unat, situate specifica ce s-а men(inut timp de secole. Este greu de presupus, fie $i estimativ, care a fost numárul constructor — respectiv al gospodáriilor — in aceastä perioadä. Pe baza socotelilor dijmelor papale din anii 1332—1336 se poate calcula, evident aproximativ, numárul gospodáriilor existente in acea perioadä. In anul 1332 se men^ioneazä, pentru prima platä suma de 40 denari, pentru a doua platä a aceluia?i an un fertun de argint bun, echivalentul a 44 denari, pentru anul 1333 un fertun, adicä tot 44 denari, pentru anul 1334 un fertun $i trei kuntini, echivalentul a 52 denari $i in sfir$it pentru anul 1335 s-а achitat о sumä de 3 lotoni de argint, adicä 36 denari. Rezultä, ca atare, in medie circa 43 denari anual. Pentru comparable am luat unele lccalitá(i din scaunul Orá§tiei a cäror cifre pentru perioada analizatä, sint certe deoarece au fost calculate cu exactitate69. Media gospodáriilor de о a$ezare in cele opt localitä^i in$irate este de 155. Luindu-se media locuitorilor acestor asezäri, care poate fi consideratä la 593 locuitori, se poate aprecia circa 3,80 locuitori pe gospodärie. Din registrul de dijme papale se poate obline $i media valoriü) sumelor plätite de ас-este local it ä(,i care este de 131 denari, adicä 43 grosi. Fa(;ä de numárul gospodáriilor se obline о medie de circa 0,24 gro$i/fum. Tinindu-se seama de suma medie anualä achitatá de preotul din Tírgu- Mure?, echivalentá la 15 groji, ímpár(it la cei 0,24 gro§i/fum, se ob(in circa 62,5 gospodärii, care poate fi rotunjit la 63 gospodärii. Nu trebuie uitat faptul cá aláturi de popularia catolicä care era obligata la piata dijmei, óraiul Tírgu-Mure$ — la fel ca sp in celelalte localitá(i din Transilvania §i indeosebi in localitáple ínvecinate — era populat §i de populate ortodoxá (románá), a cárui numär de gospodärii poate fi apreeiat la cél pu(in 10%, anume 6—8 familii. Óraiul avea, deci, la ineeputul atestárii sale documentare un numär de 69—-71 gospodärii, fiind о localitate incä micä, un tirg ín formare, dacä il comparäm cu celelalte cra§e din Transilvania, care in anul 1350 aveau un numär insemnat de parcele clädite cum sint la Bra$ov 650, Sibiu 550 §i Bistri(;a 42070. Prezen(a bisericii §i mänästirii, chiar fortificate, nu au reu$it sä con-és Paul Niedermaier, Dezvoltarea urbanisticä a unor orase Transilvänene din secolul al Xll'lea pina ín secolul al XV-lea, in Studii de istorie a nafionalitätilor conlocuitoare din Románia si a ínfráfirii lor cu nafiunea románá. Nationalitätea germana, Bucure?ti, I, 1976, p. 122. & Orästie 334 fumuri (gospodärii). Romos 225, Ighiu 257, Cricáu 188, Cästäu 64 Sereca 60, Turda? 50, Pricaz 35, in Stefan Pascu, op. cit., I, 1971, p. 229. 70 $t. Pascu, op. cit. II, 1979, p. 200.
