Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
156 IOAN EUGEN MAN 10 centreze popularia, a^a cum s-а intimplat in numeroase ora,'?e transiivänene, cu sträzi dense, dezvoltate pe un plan radiar — concentric, avind ca centru asemenea constructu, prin a cäror monumentalitate ?i siluetä sä domine localitatea. Tipológia terenului coroboratä cu structura parcelelor, intregite cu nevoile ?i posibilitätile economico-sociale ale populatiei, au determinat о dezvoltare aglutinarä a ora^ului insolita §i de о extindere polinuclearä. Lipsa märturiilor documentare contemporane, modificärile survenite de~a lungul secoleior in tipológia iocalitätii fac imposibilä cunoa$terea exactä a vechii structuri a ora?ului. Au putut exista, la ineeputul secolului al XV-lea, cel pu^in trei asemenea nuclee, situate la nord, est §i sud de bisericä. Judecind dupá őrien tarea fronturilor §i ín functie de existenta terenurilor propice pentru construetii, nucleul nordic il formau citeva mari parcele de pe sträzile Avram láncú si Dói cesti. Forma similarä, tot la fel de putin conturatä, II avea ?i nucleul de est situat de-а lungul pärtii drepte a sträzii Mihai Viteazul (pe partea stinga a sträzii se afla un §an\ ce colecta apa izvoarelor de pe versantii invecinati), pinä in apropierea intersectiei cu Bulevardul 1 Mai, cu íncá citeva loturi rázlete din zóna strázilor Papiu Ilarian, Bailor si ßipotului. Ultimul nucleu, cel din sud, cuprindea parcelele situate pe cele douä sträzi, aproximaíiv paralele, Borsos Tamás ?i Kogálniceanu, perpendiculare pe partea superioarä a pietii Bolyai, unde era un spatiu mai larg. Este nucleul cel mai ordcnat, cu loturi relativ mai mici, dispuse unni lingá altul, probabil locuite de numerosi me§ te jugari §i unde se aflau cele mai multe edificii reldgioase $i sociale. A.-ja s-а ajuns la formarea a numeroase pajisti intravilane, unele prezente in anul 17507!, in parte formínd spatii largi, care, cu toate modificärile structurale survenite, s-au pästrat in maré parte. Numai a$a se explicä existenta largului Bulevard 1 Mai, a pietii situate la est de cetate (inainte de formarea sträzii Nicolae Iorga), piata Bolyai. Exista о paji$te intinsä $i in strada Lupend, in zona intersectiei cu sträzile Sportivilor ?i Arinului, derivind din spatiul ocupat de vechiul tirg de vite (Plansa nr. XLIV). Sträzile sau ulitele erau ín cea mai mare parte inguste si intortocheate, fára a avea aliniamente rectilinii pe distante mari, configurata lor fiind determinata in bunä parte de reliefül terenului. Din oras legatura cu restul localitätilor se fäeea prin strada Avram Iancu si in continuare prin strada 7 Noiembrie spre Reghm; prin piata Bolyai si $tefan cel Mare, in continuare Bulevardul 1 Decembrie 1918 spre Sights oara; din piata Bolyai prin strada Lupeni si mai departe strada Gheorghe Doja spre Ludu.? si, in sfirsit, din piata Petőfi prán strada Cälärasilor spre Band. 71 71 Conform härfii din anul 1750 a ora$ului Tirgu-Mure?, in care se observä paji$tea dintre sträzile Avram Iancu $i Doiee§ti. pe actualul traseu al sträzii Cosminului, apói paji$tile ce märgineau, la nord, est §i sud cetatea feudalä, cSt §i in zona sträzilor Lupeni si Köteles Sámuel.
