Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
5 EVOLUTIA lSTORICA A ORA$ULUI TlRGU MURE$ 151 s-au pästrat vestigii ale vechilor culturi mai sus arätate, nu avem dovada documentarä, ca inainte de secolul al XIV-lea sä fi existat vre-o aglomera(ie mai mare, care sä poatä defini localitatea ca tirg. Documentar oratui este pomenit ceva mai tírziu la mceputul secolului al XIX-lea. Ádám Dankanits stabilere prima atestare documentarä a ora-jului in jurul anului 130029, ca tirg sub denumirea de Novum Forum Siculorum (Noul tirg al secuilor), care nu se deosebea prea múlt de localitä(ile imconjurátoare, doar cä era cu ceva mai mare. Pe baza celor de mai sus afirma(ia pare corectä, deoarece la venirea lor pe aceste meleaguri maghiarü au gäsit deja vechea a$ezare autohtonä §i care datoritä conditiilor prielnice care le avea, au putut sä о dezvolte, intrecind astfel celelalte a$ezäri mvecinate, unele cu mult mai mari $i insemnate cum au fost bunäoarä More$ti sau Cipäu. О primä atestare documentarä certä a localita^ii provine din anul 1316, ca amplasament al uneia dintre cele patru mänästiri franciscane din Transilvania30, aflatä la marginea (ärii tätäreoti („in metis Tartariae“), respectiv a Moldovei. íncepínd cu anul 1332, succesiv, in cifiv-a ani, in Registrele de dijme papale, denumirea ora§ului apare simplu, sub numele de Novum Forum in anul 133231; Novoforum Siculorum in anul 133332 Forum Novum Syculorum in anul 133433 Novum Forum Siculorum in anul 133534, färä vre-o indicate a caracterului localitäfii. In sprijinul continuitäfii a$ezärii intervine ^i tripla mentiune documentarä in listele de dijme papale, a preotului Romanus — romanul — respectiv románul, care nu este nume ci adjectiv determinind neamul sau na^ia, desigur trecut la religia romano-catolicä ^i receptat ca atare in noul cult. Novum Forum (Noul Tirg) sau Novum Forum Siculorum (Noul Tirg al Secuilor), presupune existen(a acestei local it äfi ca un nou tirg, sediu, al secuilor, spre а-l deosebi de un altul, mai vechi, probabil Miercurea Nirajului. Acéláéi nume il intilnim $i in anul 1344 — „in loco Fori Sicu-29 Ádám Dankanits, Inceputurile urbanizärii TírgirMuresului, ín StMat, II, 1967, p. 91. Autorul se referä la un act publicat in A nagykárolyi gróf Károlyi család oklevéltára, Budapest, 1882, I, p. 29, document nepublicat in Documente privind istoria Romániei, seria C — Transilvania (= DIR). 30 Menti unea este fäcutä in Annalecta Franciscana, IV, p. 554, preluatá de Orbán Balázs, op. cit., p. 121. Celelalte trei mänästiri se gäseau la Sibiu, Sebes §i Bistrita. 31 „Romanus sac. de Novo Foro solv. 40 den.“ (preotul Romanus din Tirgu-Mure$ a plätit patruzeci denari), in Orbán Balázs, op. cit., p. 107 §i DIR, Veacul XIV, III, 1954, p. 134. 32 „Romanus sac. de Novoforo Siculorum solv. 1 fertőmén fini argenti.' (Romanus preotul din Tirgu-Mure? a plätit un fertun de argint bún), in Orbán Balázs, op. cit., p. 107 ?i DIR, Ibidem, p. 134. 33 „Romanus sac. de Foro Novo Syculorum solv. 1 fert, et 3 kuntines fini argenti.“ (Romanus preotul din Tirgu-Mures a plätit un fertun ?i trei kuntini de argint bún), in Orbán Balázs, op. cit., p. 107 $i DIR, Ibidem, p. 198. 34 „Romanus sacerd. de Novo Foro Siculorum solv. 3 lotones argenti'. (Romanus preotul din Tirgu-Mure? a plätit trei lotoni de argint), in Orbán Balázs, op. cit., p. 107 $i DIR, Ibidem, p. 214.
