Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
150 IOAN EUGEN MAN 4 treptat, me?te?ugarii care au gäsit aici condici favorabile activitä^ii lor. Un aport destul de insemnat l-а avut ?i a?ezarea localitätii la incruci?area unor importante drumuri comerciale, cu о pozi^ie favorabilä, benefidind de apä, päduri ?i pärninturi roditoare. Probabil órásul dateazä incä de la sfir?itul prefeudalilsmului, binein^eles íntr-o forma mai restrimsä24, färä a exista in acest sens vreo men(iune documentarä. Aceastä afirma^ie poate fi confirmata prin märturiile airheologice, la care ne-am referit, care atestä continuitatea vie^ii popula^iei autohtone pe teritoriul ora?>ului din perioada feudalismului timpuriu. Se eunoa?'e faptul cä la More?ti, aflat la 11 km. de Tirgu-Mure?, se afla una dintrc cele mai mari a?ezärd prefeudale, cu cetate, din Transilvania. Cetatea ca ?i a?fezarea de la More?ti, indicä prezenfa in jurul acesteia, a unei formatiuni politice, locuitä de о populatie aut о hton ä. In jurul More?tilor, ре о lungime de 20 km, de-а lungul Väii Mure?ului, existau numeroase a?ezäri autohtone, de о dntensitate ?i amploare necunoscutä in alte párti ale Transilvaniei, indeosebi incepind cu secolul al XI-lea. Erau asemenea a?ezäri la Band, Cipäu, Vidrasäu, Lechin^a, Cirste?ti, Sincraiu de Mure?, Sipgeorgiu de Mure?, Sintana de Mure?, Gorne?ti ?i altele, cu descopeiriri mai mult sau mai pupn importante25. In aceastä conjuncturä este de presupus existenta unei asemenea a?ezäri ?i la Tirgu-Mure?, unde ambianta arheologieä men^ionatä duce la concluzia existente! unei atare a?ezäri fortificate din sec. XI—ХП-leä. Säpäturile arheologice ?i sondajele din par tea sud-vesticä a platoului cetätii feudale, indicä douä nivele de locudre din perioada feudalismului timpuriu26, reprezentate prin numeroase fragmente ceramice, prezente ?i pe locul fostei fabrici de cärämidä din cartierul 7 Noiembrie. Din sécclul al XII-lea se face simtitä pätrunderea elementului maghiar in zona Tirgu-Mure?ulbi, sesizaitä mai intii lingä More?ti, prin intemeierea satului Citfaläu (Csitfalva), azi dispärut. Douä monede, de la $tefan II (1116—1131) ?i Bela II (1131—1141), descoperite aici, indicä termenul ante quem au pätruns maghianii27 28. In aceastä perioadä, pinä cél mai tirziu la mijlocul secolului al XII-lea, se poate aprecia cä maghiarii au ajuns ?i s-au a?ezat ?i la Tirgu-Mure?, pe temelia sau in apropierea a?ezärii mai vechi. Unii istorici stabilese vechimea ora?ului ?i fondarea sa cu múlt mai inainte de atestarea lui documentarä ?i anume in jurul anului 110023. De?i 24 Constantin C. Giurescu ?i Dinu C. Giurescu, Istoria Romänilor% Bucure?ti, 1975, I, jo. 239. 25 Kurt Horedt, Santierul arheologic Morefti, SCIV, V, 1954, 1—2, p. 275—311 ?i IV, 1955, 3—4, p. 643—685; Kurt Horedt. Contribufii la istoria Transilvaniei in secolele IV—XIII, Bucure?ti, 1958, p. 48,59 (in continuare: К. Horedt, Contribufii). 26 Alexandru Al. Bogdan Cetatea din veacul al XVII-lea de la Tirgu-Mure in Revista muzeelor ?i monumentelor, Bucure?ti, 1/1974, p. 64. 27 K. Horedt, Contribufii, p. 119. 28 Jaross Béla, Emlékek a marosvásárhelyi rám. kath. egyházközség múltjából, (Amintiri din trecutul comunitátii romano-catolice din Tirgu-Mure?), Tirgu-Mure?, 1937, p. 2.
