Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
3 EVOLUTIA ISTORICA A ORA$ULUI TÍRGU MURE? 149 perioarä a sträzii Artei12, unde s-au gäsit vase bitronconice; in cartierul „1848“;13 in zona vechii fährici de eärämizi din cartierul 7 Noiembráe14 ca ?i pe platóul cetarii feudale15, unde a fost identificata о a?ezare, caracterizatä prin locuinlye cu vetre, cit ?i alte resturi ceramice. In cea de-a doua perioadä a fierului (450 i.e.n. — 106 e.n.), cunoscutä ca Laténe-ul daco-getic, avea sä se constate un progres deosebit al societä(ii, perioadä din care au fost gäsite dovezi materiale ín zona Cotitura Dimbului16 ?i in cartierul 7 Noiembrie17, tot in zona vechii fabrici de eärämizi. In epoca romanä la Tirgu-Mure? se afla о micä a?ezare ruralä, situatä ■ in apropierea oelei de la Criste?ti, care, de fapt, era о dmportantä localitate de pe grani (a Daciei Superioare. Popularia dacicä preia, destul de repede, formole noi de culturä, dar le pästreazä ?1 pe cele strämo?e?ti. Un exemplu, ín acest sens, íi oferá matériáiul arheologic descoperit ín mar ele centru de olärit de la Criste? ti18, ale cárui prod use deserveau §i popularia localitä(ii de pe locul actuaiului ora? Tirgu-Mures. Fragmente ceramice, ca ?i о lespede romanä din piaträ, descoperite pe platóul cetáíii feudale, in imprejurimile bisericii ?i mänastinii, fac do vada situärii aid. a localitä(ii romane19. Deosebit de bogát reprezentatä este epoca de trecere la feudalism (sec. Ill—IX e.n.), perioadä ce corespunde formärii limbii poporului román. Numeroasele deseoperiri arheologice de pe teritoriui ora§ului fac dbvada continuitati neintrerupte a popida^iei autohtone §i pe aceste meleaguri. Asemenea urme s-au gäsit, de reguiä, in zonale mal vechi, la care ne-am rnai referit: pe platóul cetarii20 $i in partea superioarä a sträzid Artei, respectiv in zona fostei grädini de gimnastiea21, cu urme de cultura de tip Sintana, apoi in cartierul 7 Noiembrie, in zona fostei fabrici de eärämizi22 ?i in incinta Combinatului chimic „Azomure?“23.' Geneza ora?ului este legatä de matui’izarea unui proces social — economic de mai liungä duratä, in care, din cadrul ob?tei säte?ti s-au rupt, 12 Andrei Zrínyi, Insemnäri arheologice pe marginea a douä morminte gäsite in cimitirul scitic din Criste?ti, ln StMat, I, 1965, p. 45; Alexandru Popa, Ibidem, p. 19—20. 13 N. Vlassa, Ibidem, p. 22. 14 N. Vlassa. Ibidem, p. 22; Alexandru Popa, Ibidem, p. 10. N. Vlassa, Ibidem, p. 24; Alexandru Popa, Ibidem, p. 22. 17 N. Vlassa, Ibidem, p. 22; Alexandru Popa, Ibidem, p. 22. 18Alexandru Bogdan. Ibidem, p. 80; Andrei Zrínyi, Materiale in legäturä cu cultul lui Mitra in Muzeul din Tirgu-Mures, ln StMat, II, 1967, p. 67—68; Dórin Popescu, Sondajele arheologice de la Cristefti — 1950, in Materiale, II, 1956, p. .153— 195; Andrei Zrínyi, Afezarea romanä ruralä de la Criste st i ?i legäturile ei cu Gallia, ín Marisia, VII, 1977, p. 91—100. 15 N. Vlassa, Ibidem, p. 22; Alexandru Bogdan, Ibidem, p. 80. 20 Alexandru Bogdan, Ibidem, p. 80; Andrei Zrínyi, Repertoriul localitäfilor din judeful Mure$ cu deseoperiri arheologice din secolele IV—XIII e.n., in Marisia, VI, 1976, p. 148—149. 21 Andrei Zrínyi, Ibidem, p. 148. 22 N. Vlassa,. Ibidem, p. 22; Andrei Zrínyi, Ibidem, p. 149. 23 Mihai Peticä, Noi deseoperiri la Tirgu-Mures — „Combinat", in Marisia, VI 1976, p. 697 — 700.
