Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
148 IOAN EUGEN MAN 9 a arhátect’ului, (inind, indeosebi, seama de evolu^ia structurii lui planimetrice, specificul parcelärilor, caracteristicile refelei stradale ?i a zonelor construite, toate acestea prin prisma cunoa?terii surselor documentare la care am avut acces. GENEZA ORA^ULUI. Bucurindu-se de о a $ ez are geograficä ?i climaticä prielnicä, in bogata ?i f er tála Vale a Mure?ului, óraiul Tirgu-Mure? a constituit, din cele mai vechi timpuri, un leagän de sträveche civilizafie umanä. Au fost descoperite ürme 'ale vie^uirii umane pe terdtoriul de azi al ora?ului, dar si pe cel al localita(ilor invecinate, cu deosebire in comunele: Cristesti, Sinoraiu de Mure?, Singeorgiu de Mure? ?i Sintana de Mure?. Dovezi materiale ce marcheazä, in general, toate perioadele istorice, incepind incä din neolitic ?i pinä cätre sfir?itul epocii prefeudale, cind se poate vorbi de apariyia localitáfii ?i de prima sa men fi une documentarä. (Plan?a nr. XLIII). Cele mai vechi ume de culturä materialä, intilnite pe teritoriul ora?ului, provin din epoca neoliticä (5500—2000 i.e.n.), materializate prisntr-un bordei cu cuptor din faza Cri?, descoperit linga biserica din cetatea feudalá, cit ?i unele resturi ceramice din perioada culturii ceramicii liniare3, numeroase fragmente din perioada culturii Ariu?d — Cucuteni, in zona superioara a sträzii Artei4, cit ?i in zona Cotitura Dimbului5, situatä in partea de sud — est a cartierului „1848“, fost Dimbul Pietros. Numeroase dovezi materiale provin din eneolitic, ume ce s-au gäsit pe platóul cetäfii feudale6, in zona Fabricii de produse ceramice din cartierul Mure?eni7; in zona cartierului „1848“8 ?i la marginea ora?ului, dinspre comuna Singeorgiu de Mure?, pe postata Ghera, lingá Capela Máriaffy9. Din epoca bronzului (1700 — 1200 i.e.n.) cu cele douä culturi: Bra?ov (Schneckenberg) ?i mai ales cultura Sighi?oara (Wietenberg) s-au descoperit dovezi materiale reprezentate prin numeroase vase ?i fragmente ceramice ca cele din zona Cotitura Dimbului10, sau din incinta cetä(.ii feu-, dale.11 Odatä cu sfiir?itul epocii bronzului, respectiv acel „ie bei äge du bronze“ se írece la prima epocä a fierului, Hallstatt (1200—450 i.e.n.) in care s-au pus bazele formám culturii daco-getiee. Dovezi materiale referitoare la ceramica din aeeastä perioadä, au fost descoperite in zóna su-3 Alexandra Bogdan, Date női privind ansamblul cetápii din Tirgu-Muref, In StMat, II, 1967, p. 80. 4 Alexandra Popa, Academia Rom&nä fi descoperirile arheologice de pe Vale a Superioarä a Murefului, ín Marisia, V, 1975, p. 12. 5 N. Vlassa, Cercetäri arheologice in regiunile Muref — Autonome Maghiarä fi Cluj' in Acta MN, I, 1965, p. 22. 6 Valeriu bazár, Repertoriul descoperirilor arheologicé eneolitice fi din perioada de tranzipie spre epoca bronzului din judepul Muref, in Cercetäri de ftiinpe sociale, Tírgu-Mure?, III, 1987, p. 219. 7 Valeriu Lazár, Cultura Copofeni in judepul Muref, I, ín Marisia, V, 1975, p. 38. 8 Ibidem, p. 35. 9 Ibidem, p. 35. 10 Alexandra Popa, Ibidem, p. 15 11 Alexandra Bogdan, Ibidem, p. 80.
