Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
ASPECTE PRIVIND EVOLUJIA ISTORICÄ A ORASULUI TiRGU-MURES PINA LA 1848*. I. DE LA ÍNCEPUTURI PINA LA SFÍR$ITUL SEC. XVI. IOAN EUGEN MAN Sintern astäzi mai critici, mai con?tienti de faptul cä progresul este uneori numai aparent. Bloeurile de la periféria ora?elor sau chiar din zóna lor centralá, oricít de importante ar fi pentru adäpostirea locuátorilor, prezintä, peste tot, aceea?i infäti?are monotonä. Nici chiar centrele oomereiale nu se deosebesc prea múlt intre eie. Nu po^i recunoa?te un ora? decit dupä vechea sa arhitecturä care nu a fost proiectatä pe plan?etä, ci dezvoltatä de-а lungul secolelor, ea formind, de regulä, nucteul säu istoric. Acest nucleu istoric define, la Tirgu-Mure?, doar о micä parte dán perimetrul de azi ai localitä^ii, care se suprapune vechii zone situate atit pe cea de-а doua terasä a riului Mure? — constituind ora?ul de sus care este mai vechi, — cit ?i pe aceea a centrului de azi — dezvoltat ceva mai tirziu — situat pe prima terasä, formind ora?ul de jos. Tirgu-Mure?ului nu á-a fost consacratä incä о lucrare care sä se refere, mai pe larg, la evoluta sa urbanisticä. Putin ele monográfia de istorie localä1 cuprindeau doar unele date referitoare la istoria social-economicä a ora?ului, fara a depä?i cadrul de interes al autorilor, fiind neglijate prinicipalele aspecte fundamentale ale trecutului säu. О lucrare a istoricului Orbán Balázs, cu tot oaracterul ei general, insumeazä о seamä de date referitoare la dezvoltarea urbanä a localitätii2. ín studiul de fafä cercetarea dezvoltárii urbanistice ?i arhitectonice a ora$ului am efectuat-o nu atit prin optica istoricului, cit mai ales cea * Studiul este subimpártit in trei parti, ín raport de principalele perioade istorice ale ora?ului dupä cum urmeazä: I. De la inceputuri pinä la sfir§itul secolului al XVI-lea; II. Ora?ul Tirgu-Mure? in secolul al XVII-lea; III. Tirgu-Mure? sub stäpinirea habsburgicä, pinä la 1848. 1 Benkő Károly, Marosvásárhely Szabad Királyi várossá általános és részletes leírása. (Deserierea ora$ului liber regese Tírgu-Mures), Tirgu“Mure$, 1862; Traian Popa, Monográfia ora?ului Tirgu-Mure?, Tirgu-Mures, 1932; Kiss Pál, Marosvásárhely története, (Istoria Tirgu-Mure$ului), Budapesta, 1942. 2 Orbán Balázs, A Székelyföld leírása, (Deserierea secuimii). Pest, IV, 1870.
