Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
INSTITUTIA DE NOTAR SÄTESC DIN TRANSILVANIA 137 15 tul desfä$uräirii votärii, candidali тш puteau fi prezen^i67. Trebuie redimit faptul cä, о alegere in in^elesul adevärat al cuvintului nu putea sä aibä loc decit acolo unde existau mai тиИД candidali ?i aceasta se intimpia mai ales in looalitätile in care numärul $tiutorilor de carte era mai mare, indeosebi in ,partile unde s-а mentinut о päturä mai insemnatä de tärani liberi sau nobili (boieri) mici03. Din cauza analfabetismului de proportii mari, chiar .Д in localitätile locuite de täranii liberi sau nobili (boieri) mici, functa de notar sätese a fost deli nut ä ani de-а rindul de aceea§i persoanä. Dispozitiile date de episcopul ortodox, Vasile Moga prin circulara sa din 14 iunie 1313, incercau sä schimbe aceasta situate, cäci dispunea protopopilor ca „in vacantele parohii sä nu faci candidatie un died din par tea preotii, fára numai intii sä $tie ?.i limba nemteascä $i alte limbi (maghiarä — nn.), ca fäcindu-se preot, sä poatä fi / $i / nőtárasul satuíui“69 (sublinierea n.). Din prima etapä de dezvoltare a imtitufiei de notar sätese nu despunem de documente privind retribuirea notarilor. In orice caz, cert este cä sistemul de retribuire a lor nu era unitar, dar salarizarea lor printr-o leafä fixä, se pare, cä era mai räspinditä, chiar ?i dupä generalizarea ?i institutioinalizarea functiei de notar sätese. In seaunele Mure? §i Trei Scaune, notarii primeau 5-8 florini pe an. In satui Mihalt din comitatui Alba Inferioarä, notarul satului primea 10 florini. Dacä notarul era de origine tárán liber primea 15 florini pe an, dacä de; njobijl mi«*, chiar §i 30 de florini (Qhelinta din scaunul Trei Scanne).70 Notarii dán cercul Zärand, din comitatui Hunedoara dupä о conscriptie provenitä din 1787, aveau о retributie anualä, se pare, stabilita central, care consta din 50-70 $i chiar 103 florini, 24-30 miérté de griu, 50-70 miérté de oväz, 5-6 §i chiar 16 cärute de fin ?i 6 §i chiar 20 de stinjeni cubi lemne de foc.71. In satele din comitatui Cluj, täranii aesrvdti au prestat eite о zi de „clacä;‘ preotului ortodox, sau altor persoane care detineau functia de notar72. Existau sate in care notarii au fost scutiti de däri, in altele ei au mai primit §i о taxä pentru intoemirea contractelor, jalbelor, testamentelor etc.73. In comitatui Däbioa, pe la anul 1837, ca ?i in comitatui Cluj, fiecare familie de táram presta pentru retributia notarului sätese о •zi de „clacä“, iar slujba^ii mici ai satului о jumätate de zi de „clacä“ cu pälmile §i uneori chiar cu animale de tractiune74. Existau localitäti din ‘acelasi comitat, in care fiecare familie dädea notarului sätese eite о fel- 6 6'. Ibidem, nr. de inventar 11, p. 7—8. C8. Arhiveíe Statului Tirgu-Mure?, Arhiva fám. Petrityevity Horváth din Suplae, nr. 721/1805, p. 84. w. Ilarion Pu?cariu, Documente pentru limbä si istorie, I, Sibiu, 1889, p. 181. 70. Stefan Imreh, Camil Mure?an, Op. cit., p. 216; Imreh István, A rendtartó székely falu, p. 84; Arh. Se. Trei Scaune, fondul nr. 1, nr. de inventar 16/1, p. 72, 107,125; nr. 4, p. 25, 29, 63—74, 80—106;' nr. 5, p. 89; Arh. Se. Műre.?, actele oficialitátii, nr. 3364/1831. 71. Arh. Com. Hunedoara, 4/1787, p. 201—202. n. Arhiveíe Statului Tirgu-Mure?, Colectia de microfilme, MU, R. 584. n. Arh. Se. Trei Scaune, fase. II/8, nr. 3183/180821827. 74. Hodor Károly, Op. cit., p. 490.
