Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
136 SZABÓ NICOLAE 14 respectiv dregätorilor superiori, acte care au provocat conflicte intre ob?tile säte.'jti ?i säpinii de pämint, respectiv dregätorii locali. !n anui 1804, de exemplu, judele nobililor din plasa Arie? din comitatui Turda, raporteazä oficialitä^ilor comitabului cä func^iile de notar sätesc au fost ocupate aproape peste tot de „func^ionarii domeniali“ („udvari tisztek“), provocind prin aceasta nenrulpjmiri generale in satele plä?ii in cauzä. Se pare cä, nici interventis oficialitä(ilor comitatense nu s-а dovedit eficace, cäci acela?! jude al nobililor aträgea aten(ia superiorilor säi .si in anul urmätor (1805) cä, func(.iile de notar sätesc „in unele sate au fost acaparate cu for(a de stäpinii de pämint sau de func(ionarii lor domeniali“60. Administratorul de mo?ie al contelui Samuil Kemény din Luncani (comitatui Turda) a fost chiar ín acéla?! an impus in satele Märtine?ti, Chetani, Luncani ?i Grindeni61. Administratorul de mo?ie al contelui Wolfgang Kemény, de la Grindeni, a íncercat sä acapareze funcfia de notar ?i in anul 181163. Cazuri similare au fost semnalate ?i ín literatura contemporanä de cätre Carol Hod or, in cunoscuta sa monografie Doboka vármegye természeti és polgári esmerietése (Prezentarea politica ?i a conditiilor naturale ale comitatului Däbica), publicatä ín anul 183763. Cazurile incriminate de Hodor constau in aceea cä, notarii au fost desemna^i prin „incuvim(area“ stäpinilor de pämint si a dregätorilor superiori64. Cu toate acestea ob?tile säte?ti au izbutit, in genere, sä exercite dreptul de liberä alegere ?i de destituire a notarului sätesc. De altfel, ob?tile säte?ti chiar dacä au fost silite sä accepte pe notarii impu?i cu for(a, i-au indepärtat pe acestia la prima ocazie favorabilä ivitä. Asa s-а intimplat in anul 1811 in satui Tureni din comitatui Turda, cind ob?tea (äräneascä „l-a eliberat din func^ia de notar sätesc pe Samuil Parajdi Dy és, pe motivul cä el detinea ?i functa de „rectificator comisar“ (comisar de revizie) in conducerea comitatului. Motivarea formalä a destituirii persoanei in cauzä ?i anume cä, „ob?tei säte?tii nu-i convine sä mai (inä domnia-sa in functie de notar“, se pare, cä aseunde о realitate mai pu(in frumoasä, reapectiv „comisarul rectificator“ in cauzä recurgea la abuzuri ?i excese supärätoare65. Cazuri similare „de eliberare“ din functia de notar sätesc au avut loc mai mult, in pnimävara anului 1848 in virtejul rni?cärilor revolutionäre täräne$ti. Notarii säte?ti erau ale?i pe о perioadä de 1-2 sau 3 ani. Bineinteles. cei care ?i-au ci?tigat increderea si simpatia ob$tilor säte?ti, au fast reale?i d? mai multe ori.. Alegerea notarilor a avut loc in adunarea generalä a ob?tii sätesti, cei prezenti pronuntindu-se prin vot deschis in favoarea unuia sau altuia dintre candidali la functia de notar. A fost declarat ales cel care a intrunit majoritatea voturilor exprimate. In momen®. Arh. Com. Turda, acte administrative, nr. 1219/1805, 1261/1805. 61. Ibidem. 62. Ibidem, $i reg. III./53, pozitia, 474/1811. й3. Hodor Károly. Op. cit., p. 490. V'. Ibidem. No. Arh. Com. Turda, reg. Ш/53, pozitia 658/1811. ®. Arh. Sc. Trei Scaune, fondul nr. 1, nr. de inventar 10—11,. passim.
