Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)

II. Istorie

9 INSTITUTIA DE NOTAR SÄTESC DIN TRANSILVANIA 131 asupra acestuia, arätind cä „guberniul regal a luat la cuno?tintä faptul cä mai multi dregätori, printre care ?i perceptori regali, r.esocotind rescrip­tu! respectiv, ?i-au asumat pe Hngä functia lor ?i functia de notar / sä­­tesc /, f.apt pentru care se atrage atentia autoritätilor locale asupra obli­­gatiilor lor de a nu permite dregätorilor sä uite de obliga^ia de ä respec­ta or dinül amintit“38. Politica puterii centrale de a ménemé „ordinea $i securitatea inter­­nä“, de a asigura perceperea „däri'lor regale“, a apára garami contribua­­bili fatä de excesele §i abuzurile autoritätilor locale ?i ale stäpinilor de pämint 5i prin acordarea dreptului de libera angajare §i alegere a nota­­rilor säte$ti {prin lárgirea aráéi atribu{iilor lor, Chiar dacä acestea ar du­ce la intärirea autonomiei ob$tii säte?ti), s-а manifestat $i in anii urmä­­tori. Instruc{iunile date la 1 iulie 1802, sub nr. 6192, de cätre Guberniul Marelui Principat al Transii vani ei, pe baza rescriptului imperial din 18 februarie 1802 („Cuprinderea pe scurt a lnvä{äturei aceia care spre in­­credin{area §i a cämärii impäräte§ti $i a celor ce dau por{ia dupä urma­­rea in resolutae din 18 Fevruarie 1802 prin cräescul gubernium intiia zi a lui Iulie a mai sus amintitului an s-au dat afarä“)39, reglementau imprejurärile instituirii functiei de notar sätesc, precizind cä „local i tä­­tile au dreptul sä aleagä liber $i sä angajeze notari dintre persoanele cele mai corespunzätoare pentru un salariu stabilit de comun acord“40. Asigurarea perceperii .5 i värsänii därilor regale era consideratä ?i de aceste instructiuni ca obligatia primordialä a notarilor säte^ti, ei fiind in­­särcinati sä tinä evádenta „proviziilor administrate ?i a cäräu$iilor fäcute pentru armatä precum ?i a sumelor íncasate pentru cheltuielile obi$nui­­te álé localitätilor“, dar avínd ?i stricta „obligatie de a supraveghea ca nu cumva poporul contribuabil in perceperea acestora (adicä a därilor rega­le — nn.) sä fie impovärat peste ce d s-а impus oficial“41. Noile atributii ale notarilor säte$ti au favorizat generalizarea <?i insti­­tutionalizarea functiei de notar sätesc, fenomen care a avut loc, fára in­­doialá, in ultimul deoeniu al secolului al XVIII-lea ?i in primii ani ai cé­lúi urmätor, perioadä pe care $i-au pus amprenta marea revolutie tärä­­neascä din 1784, condusä de Horea, Cloaca $i Crisan, mi$carea de eman­cipare a romänilor (Supplex Libellus Válachorum), in genere, procesul de de?teptare nationalä a tuturor nationalitätilor din Transilvania, pre­cum 5i ,,prime jdia“ pe care a provocat-o revolutia din Franta de la 1789, mi§carea iaoobinä transdlväneanä etc., fenomene care sint manifestäri e­­locvente ale adíncirii crizei rínduielilor traditionale feudale transilväne­­ne. 33 33. Ibidem. 39. Arh. Sc. Mure?, Ordine genenale guberniale ?i imperiale, nr. 351, p. 541; Arh. Com. Hunedoara, pach. 94, dos. 3, N.D. 6192/1802. Vezi $i Aurel Rädupu. Ladislau Gyémánt, Repertoriul actelor oficiale privind Transilvania tipärite in limba romá­na 1801-1847, Bucure$ti, 1981, p. 239. 40. Ibidem. 41. Ibidem.

Next

/
Thumbnails
Contents