Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
130 SZABÓ NICObAE 8 lui preciza cä notarii säte?ti au obligata sá tó(na e videnda pe familii a „därilor regale“ („királyi adó“), a cáráu?iilor facute pentru armatä ?i cä trebuie sá-l sprijine pe judele sätesc in perceperea „därilor regale“, in värsarea sumelor adunate in vistieria statului, respectiv perceptorilor regali, in asigurarea transporturilor pentru trupele aflate in mar?, precum ?i pe dregätorii plä?ilor in incasarea amenzilor individuale. Totodatä, au obligata — specifica acéla? ordin — „sä stäruiascä ?d sä impiedice / colectorii, perceptorii regali ?j autaritätile militare / ca poporul contribuabil sä fie impovärat peste mäsurä sau pägubit“35. Acest rescript gubernia! are citeva prevederi deosebit de importante: 1) stabile?te atributiile notarilor säte?ti in domeniul impunerii popula(iei contribuabiüe, respectiv in perceperea ?i värsarea „därilor regale“; 2) investe?te notarii cu puterd prin care functia de notar sätesc prime?te un rol nou, intrecind aria func(iei de scrib al ob?tii säte?ti; 3) ?i, in sfir?it, interzice dregätorilor comitatensi, scäunali ?i districtuald „sä ia asupra ler ?i functia de notar sätesc“.36 Nu avem posibiiitäti sä demonsträm in ce mäsurä notarii säte?ti au reu?it „sä impiedice“, sau sä previnä „impovärarea peste mäsurä“ a populate! contribuabile. Cert este cä rescriptul gubernial din anul 1797, a avut un rol deosebit in generalizarea func(iei de notar sätesc in Transilvania. Ultima prevedere a rescriptului necesitä insä anumite lämuniri. In comitate, unde puterea stäplnilor de pämint era atotcuprinzätoare, dregätorii secundari — juzii nobiliari, comisarii cercuali, perceptorii regali — ?i chiar func(ionarii domeniilor nobiliare (administratorii de mo?ie sau provizorii, same?ii etc.) au acaparat f unet ia be notar sätesc sub pretexted cä „in unele localitäti nu se gäse?te nici о persoanä care ar ounoa?te carte in limba maghiarä“, sau pe motivul cä „pentru un salariu atit de mic nu se gäse?te niimeni sä se angajeze“ pentru functia de notar sätesc37. Cauza adeväratä era insä cu totul alta. Prin acapararea functiei de notar sätesc in mai multe sate, dregätorii in cauzä obtineau un venit suplimentar deloc neglijäbil ?i chiar posihilitatea de a-?i ínsu?i о parte din „dä~ rile regale“ plätite de täranii contribuabili ne?tiutori de carte, nemai verbind de faptul cä, abuziv, ei puteau sä dispunä ?i de veniturile ob?tii säte?ti. Aceste tendinte manifestate deopotrivä la dregätorii secundari ?i functionarii economici ai stäpinilor de pämint, contraveneau interessier ob?tilor säte?ti dar ?i scopurilor urmärite de puterea centralä transilväneanä, respectiv Curtea de la Viena, care intentionau sä institutionalizeze functia de notar sätesc. Din aceastä cauzä, pornind de la anumite considerente politice mai generale, guberniul a luat mäsuri repetate pentru a puné capät practicilor amintite. Astfel, de?i ordinul mentionat a fost trimis doar in ziua de 2 ianuarie 1797, la 10 august guberniul a revenit 35. Ibidem. x. Ibidem. :!7. Arh. Com Turda, acto administrative nr. 74/1797, 99/1797 651/1799.
