Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
5 INSTITUTIA DE NOTAR SÄTESC DIN TRANSILVANIA 127 aine dintre ?tiutarii de carte din.mediul rural (preoti, dascäli, tärani liberi sau nobili mioi contribuabili) au participat la reviziile in cauzä. Gert este cä dispozi^iile respective au impulsionat procesul de dnstituire a func(iei de notar sätesc. S-а putut stabili, chiar dupä о investigate sumarä cä, pe la anui 1785 in cca. 12% din satele transilvänene functionau deja notari säte?ti16. Impäratul Iosif al II-lea a luat noi mäsuri pentru intärirea capacitätii de control al ob$tei säte§ti asupra activitätii judelui satului. Aceste mäsuri, ca ?i reformele administrative, fiscale, judecätore§ti, militare, sanitäre etc. ale „impäratului luminist“ — caracterizate prin tendinee insistente de centralizare — au adus schimbäri §i in conducerea satului transil'vänean. Ca urmare, anii de domnie ai „impäratului luminist“ au marcat inceputul unei etape nod ?i in dezvoltarea institutiei de notar sätesc, implicit in istoria intelectualitätii laice rurale. Printre mäsuirile menite sä asigure er enteren numärului färanilor contribuabili, mentinerea capacitäfii lor de platä, incasarea ?i värsarea därilor in vistieria statului, intreCinerea trupelor, efectuarea cäräu^iilor necesare armatei etc. se poate enumera §i admiterea instituirii functiei de notar sätesc, prin rescriptul dat in anul 1786 in acest sens17, notarul urmind „sä fie om al condeiului in treburile ob$tei...“ („... in negotiis Comunitatis Calamum ducet...“)18. Bineinfeles, rescriptul in cauzä nu era singura mäsurä menitä sä intäreascä autonómia ob$tei säte§ti, capacitatea de control asupra activitätii judelui satului $i a intregii conduceTM säte$ti. In condi^iile räzboaielor purtate impotriva Imperiului otoman §i impotriva Franked revolutionäre, cind sucesele militare ale r e volu ti on a ri 1 о r francezi au inceput sä primejduiascä chiar existente Imperiului habsburgic, mentinerea ordinei interne, asigurarea recrutänilor pentru armata, a transporturilor militare, a incasärii §i värsärii därilor etc. au devenit о necesitate vitalä pentru Curtea de la Viena. In acest scop, ea era gata sä frineze excesele stäpindlor de pämint, sä previnä abuzurile de putere sävir§ite de dregätorii locali chiar sä impiedice impovärarea exageratä а contribuabililor, a obstilor färänesti. Pe aceastä linie politicä se inscria si iärgirea atributiilor notarilor säte$ti in privinta apärärii intereselor obytii säte^ti. In teritoriile regimenteior de granitä, prin a$a-numitele „Articole de lege care s-au dat in Miercurea (Ciuc)" („Törvényes punktumok melyek (Csík) szeredában adattak ki“), in anul 1771, notarii au fost obligati deja sä asigure evidenta veniturilor $i cheltuielilor ob$tei säte$ti, urmind sä dea socotealä asupra acesteia la sfir$itul fiecärui an19; sä intocmeascä „protocolul judecätoresc“ asupra delictelor rezolvate de „scaunul juratilor“ din sat („Forum Pagensis“, „Hitesek Széke") $i sä elibereze actele oficiale 16 Ibidem, Colec(ia Conscnppilor Urbariale, nr. 1-193. l7. Ibidem, Ordine generale gubemiiale $i imperiale, nr. 320, p. 169-172. ,3. Ibidem. ,9. Arhivele Statului Sf. Gheorghe. Arhiva Scaunului Trei Scaune (in continuare: Arh. Sc. Trei Scaune), fondul nr. 1, registre de procese verbale, nr. 2/12, p. 48.
