Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
126 SZABÓ NICOLAB 4 re-i maltratau. Din aoeastä cauzä, läranii cäutau sä se sustragá tünetied de judex pagi. Functa de jude — aratä David Prodan — „...dintr-o demnitate, о distinctie rivnitá de loji, a devenit о servitute, о sarcinä deosebit de grea, ocolitä de toti“12. In aceastä situate, organele administrative comitatense, scäunale $i districtuale, au renunjat la sistemul de alegere a judelui satului $i au trecut la introducerea obligati vitätii ocupärii functiei de jude, de cätre toti täranii aserviti. Astfel, la sfir$itul secolului al XVIII-lea in Transilvania alegerea liberä de cätre ob$tea sáteascá a judelui satului era practieatä doar in putine sate13. Lichidarea eligibilitätii judelui satului ^i introducerea sistemului de „jude de-а rindul“ (soros bíróság) a avut si alte consecinte si implicatii. In conditiile analfabetismului aproape general in satele iobage$ti ?i covir?itoare in satele unde s-au mentinut intr-un numär mai mare $i (aranii liberi, era imposibila efectuarea formali tailor birocratice cerute de puterea centralä sau de dregätoriile comitatense, scäunale í;í districtuale din partea judelui satului, respectiv tinerea evidentelor de impunere, de percepere a impozitelor, de efectuare a cäräu^iilor pentru armatä etc. Totodatä, prin lichidarea eligibilitätii judelui s-au creat conditn ca aceastä functie sä fie mal des acaparatä de oamenii stäpinilor de pämint, care pe lingä faptul cä s-au dovedit servili fa(ä de dregätorii si stäpinii de pämint §i necrutätori fatä de contribuabili, au trecut si la insu§irea sumelor ?i produselor percepute in däni, a averii obstei säte§ti, devenind deci abuzivi, ei in?i$i asupritori. In asemenea situate, de$i ar fi fost mal necesar ca oricind, ob«;tea säteascä n-a mai putut sä~$i exercite controlul säu asupra activitätii judelui, a conducerii satului14. Acest fenomen constituia о manifestare concludentä a adincirii crizei autonomiei satului transii vänean. Autoritätile administrative §i-au dat seama de pericolul ce-1 reprezenta acest fenomen pentru dnteresele sale, respectiv pentru asigurarea unui numär sufioient de contribuabili, a capacitätii lor de platä, pentru incasarea därilor, intrefinerea trupelor incartiruite, efectuarea recrutärilor pentru armatä etc. $i astfel, in anul 1772, Maria Tereza a intervenit cu női reglementári ф. cu generalizäri, cerind comunitätilor säte$ti sä se ingrijeascá de participarea unor persoane stiutoare de carte la reviziile bilimare sau trirnestriale, fäcute in fata perceptorilor regali, asupra incasärii si värsärii därilor. in cazul in care judele satului ar fi ne^tiutor de carte15. N-am reu$it sä urmärim cit timp §i in ce mäsurä a fost imdeplinitä sau tärägänatä aplicarea acestor -dispozitii ale „absolutismului luminät“, 12. Ibidem. 13 Szendrey István, A XVIII. századi erdélyi falubíróságról (Despre judele sütése transilvánean din secolul al XVIII-lea), in Acta Universitatis Debreceniensis de Ludovico Kossuth nominatae, Series Historica, II, Debrecen, 1963, p. 117. ,4. David Prodan, Op. cit., passim; Szendrey István, Op. cit, passim. ,5. Arh. Se. Mure?, Ordine generale guberniale ?i imperiale, nr. 320, p. 131.
