Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
3 INSTITUTIA DE NOTAR SATESC DIN TRANSILVANIA 125 bäge$ti, sate in care träiau intr-un numär destul de mare tärani liberi, sate cu populat-ie romäneascä, maghiarä ?i säseascä. Instituirea functiei de notar sätesc in aceastä perioadä era determinatä deci nu atit de imprejuräri specifice, ci de factori mai generali. ☆ Politica de centralizare a Curtii din Viena, reformele militare, fiscale, judioiare, administrative etc. si introducerea formalitätilor birocratice in administrarea §i conducerea aparatului de stat, in timpul Mariéi Tereza §i al lui Iosif ai II-lea, au adus schimbäri $i in conducerea statului transilvänean. Statui birocratic, reprezentat pe linia administrativä prin autoritätiüe comitatense, scäunale ?i districtuale, a impus conducenii satuiul transilvänean un §ir de női atri butái ?i obligatii. Pe lingá sarcanile ce trebuiuu rezolvate ín interesül ob^tei säte$ti täräne^ti — administrarea averii §i a veniturilor ob$te.^ti, impärtirea päminturilor rämase ín folosintä comunä, exploatarea pädurii comunale, stabilirea altemantei culturilor, organizarea pazei cimpurilor §i a satului, grija pentru lucrärile de interes ob st esc, convocarea §i conducerea adunärilor generale ale comunitätii säle$ti, prezenta la rezolvarea unor treburi particulare ale sätenilor etc.; saroinile impuse de puterea centralä ca evidenta contribuabililor, a capacitátii lor de platä, repartizarea §i stringerea därilor, sprijinirea recrutärilor fortate pentru armatä, repartizarea ?i trimiterea täranilor la muncile publice, incartiruirea trupelor, intretinerea acesitora, asigurarea cäräu§iilor pentru armatä, intretinerea dregätorilor superiori, a diferit-ilor executori, urmärirea dezertorilor, a iobagilor fugiti, precum si a tot felül de „räufäcätori“, care „primejduiau“ — bineinteles in concepta autoritätilor §i a stäpinilor de pämint — siguranta $i ordinea publica ^i indeosebi averea $1 siguranta stäpinilor de pämint, precum alte obligatii oficiale puneau conducerea satului intr-o situatie dificilä. Conducätorii obstei täräne$ti §i in special judele satului (judex pagi) au fost transformati in ni?te „slujbasi“ ai statului. Totodatä $i stäpinii de pämint cäutau prin orice mijloace sä transforme conducerea satului intr-un organ al lor11. ln asemenea situatie conducätorii satului (Judex pagi, jurati pagi=jucatii satului. seniori pagi—sfatul bätränilor etc.)., se aflau intre ciocan $i nicovalä, f.iind atacati atit din partea sätenilor, de obftea täräneascä cit si de organele statului si respectiv de stäpinii de pämint. Executarea ordinelor si dispozitiilor impovärätoare si susfinerea servilä a inter eselor stäpinilor de pämint nu numai i-au fäcut pe conducätorii satclui „nepopulari”, dar au stirnit adesea indignarea ^i ura obstei täränesti impotriva lor. ln acela?i temp, dacä rämineau atacati ob?tei sätesti nu-§i dädeau silinta suficientä in impunerea vointei dregätorilor de st at si a stäpinilor de pämint, ei aveau de suferít din part ea äcestora, ca**. David Prodan, Judels satului iobägesc in Transilvania in secolel'« XVII #» XVIII, in Anuarul Institutului de Istorie din Cluj. IV (1S61), p. 221-222.
