Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 13-14. (1983-1984)
II. Istorie
J 24 SZABÓ NICOLAE 2 tesc3. ln secolul al XVIII-lea, se pare, dupä analogia instituti ei de notar oräsenesc, a inceput sä se ráspíndeascá ?i institufia de notar sätesc in diferite pär^i ale Transilvaniei. In anul 1618 este pomenit la Vurpär dascälul Valentinus Martini, care indeplinea si atribu füle notarului4. In matricolele gimnaziului din Sibiu, dar $i in alte documen te provenite din secolul al XVII-lea pot fi citite asemenea mentiuni: „factus notarius Lesckirchensis“; obiit 'amplissimus dominus Michael Closius I ... I notarius Rotbacensis“5. In anul 1711 la Areuj, iar in 1715 la Uzon din scaunui Trei Scaune exista deja funcfia de „notar jurat“ („esküdt nótárius“)6. „Constitutio“ul scaunului Artie? din anui 1723 prevedea instituirea funcyiei de notar sätesc pentru sut eie romäne$ti, notarul avind obligatia sä le ajute cu sfaturiile lui §i sä le tiransmitä äegile ?i dispozi^iile prixnite de la organele superioare7 *. De la mijlocul secolului al XVIII-lea avem cunostiniä de notarul sätesc Teodor Ungur din Márgau (Meregyó) din comitatui Cluj3. In deceniile vrmätoasre notarul satului poate f.i i-dentificat in toate pärple Transilvaniei. Cu toate acestea, fcmcfia de notar sätesc pinä in deceniul al nouälea al secolului ail XVIII-lea a fost dnstituitä doar in inprejuräri deosebite §i nu ca о institute inoadratä oföcial in sistemul admirüslnativ rural al provinciei. Doar in cereal Zärandului din comitatui Hunedoara — teritoriu care pinä in anul 1787 a,paff tinea administrativ de Ungania — notarul satului apare ca о institute generalizatä; 2-8 sate avind cite un „notarius pagi“ cu о retributie stabilita unitar9 * * *. Examinind situiafia satelor din comitatui „Timava ?i scaunul Mure? unit“, care in anui 1785 aveaiu notar — noi am identificat existenta notarului sätesc in 25 sate dintr-un numár de 193 de sate13 —, rezultä cä printre acestea se gäsesu atit sate mai mari cit ?i sate mai inici, sate io-3. Georg Edward Müller, Der sächsische Dorf Schulmeister und Dorfnotär in der Zeit vor der Reformation in Siebenbürgen, in Siebenbürgische Vierteljahrschrift, LVII, 1934, 1; Frankl (Fraknói) Vilmos, A hazai és külföldi iskolázás a XVI. században (Frecventarea ?colilor autohtone ?i sträine in secolul' al XVI-lea), Budapest, 1873. p. 18. . \ Nicolae Albu, Istoria inväpämintului románesc din Transilvania pina la 1800, Blaj,.1944, p. 177. 5. Rudolf Briebrecher, Mitteilungen aus der Nagyszebener (Hermannstädter) Gymnasialmatrikel, ín Program des evangel. Gymnasiums A. B. und der damit verbundenen Realschule zu Nagyszeben (Hermannstadt) für das Schuljahr 1910/ 1911, p. 56; Martinus Ziegler, Virorum Coronae eximiorum ac illustrium, vita honores et mors, in Quellen zur Geschichte der Stadt Brassó, V, Brassó, 1909, p. 110. 4. Imreh István, A törvényhozó székély falu, p. 64. 7. Kolozsvári Sándor és Óvári Kelemen, Corpus Statutorum Hungáriáé Municipalium, I, Budapestini, 1885, p. 127. e. Sebastian Stanca, Primarii satelor románefti din Ardeal inainte de 1843, in A.U.N., VII, (1936-1938), p. 703-705. 9. Arhivele Statului Deva. Arhiva comitatului Kunedoora (in continuare: Arh. Com. Hunedoara), 4/1787, p. 201-202; Arhivele Statului Tírgu-Mure?, Arhiva Scaunului Mure? (in continuare: Arh. Sc. Mure?), Colecjia Conscripjiilor Urbariale, nr.-1-193; Arhivele Statului Tirgu Műre:?, fondul fám. Teleki de Szék, Seria Ec. Wass, 4A-8. p. 6. Mai vezi: Imreh István, A rendtartó székély falu, p. 8T82. Á Arh. Sc. Mure?, Colecjia Conscrippilor Urbariale, nr. 1-193.
