Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
92 ELENA MIHU 2 includä toate cár ti Je mentionate in inventarele mai vechi ?i cele care se mai gäseau la data respectivä in: Scaunele Ciucului, Odorheiului, Mure?ului ?i Trei Scaune. Cercetärile fäcute de cätre el in zona Mure?ului au fost valorificate in revista Reínvierea din 1938, unde prezintá un extras din inventarele protopopiatului ortodox Tirgu Mure?, care cuprindea pe atunci 19 localitäfi. La fiecare localitate s-а mentionat numárul de cárti, anul cél mai vechi al tipáririi lor, fára sä indice insä titlurile cártilor. Realizeazä totodatä о repartizare a cärfilor ре centre tipografice-. Cärtile descrise de Aurel Filimon in Contribut'd la bibliográfia romäneascä veche, publicata in revista Dacoromaniu (Cluj), probabil provin toate din judetul Mure?, ceea ce ar explica faptul cä nu sínt mentionate localitátile unde au fost descoperite.:i Ion Ranca, prin cercetarea inventarelor vechi ale parohiilor pästrate la Arhivele Statului din Tirgu Mure?, aminte?te cä in a doua jumätate a sec. al XIX-lea localitäfile Läureni, Päsäreni, $ardu Nirajului, Oaia (ast'äzi Välenii) si Troita mai pästrau cärti vechi romane?ti provenite de la centrele tipografice din fara Romäneascä ?i Moldova.'1 Continuind cercetärile fäcute in perioada dintre cele douä räzboaie mondiale, in studiul de fafä vom prezenta cartea veche romäneascä identificata in 14 localitäfi, situate de о parte ?i alta a Váii Nirajului ?i anume: Bolintineni, Cráciune?ti, Iväne?ti, Läureni, Mo?uni, Murge?ti, Poienita, Roteni, $ardu Nirajului, Sintandrei, Sini?or, Troifa, Valea ?i Veta. Cinci din aceste localitáti au fost menlionate ?i in evidenfa lui N. Sulicá ?i anume: Mo?uni, consemnatá cu 5 cár fi, Veta cu 19, Sini?or cu 4, Acátari cu 2, Murge?ti cu 22. Din statistica sa cartea care predomina era cea provenitá de la Sibiu. Probabil cá au fost incluse ?i cele tiparite sub ingrijirea lui Andrei §aguna, dupá anul 1830. ln cercetärile fäcute pe térén au fost identificate un numár de 60 cárti vechi románesti, care provin din urmátoarele centre tipografice: Blaj (44 exemplare), Bucure?ti (5), Rimnic (4), Álba Iulia (3), Tirgovi?te (2), Buda (1), Sibiu (1). Cartea care predominá este cea de Blaj. Episcopii Blajului se ocupau personal de alimantarea acestei zone cu carte romäneascä, dupá cum reiese din unele insemnári. Pe Apostolul tipárit in anul 1767, ?i intilnit in localitatea Cráciune?ti se noteazá cá „S-au dat pe pomeanä lui Mihail Sävästrean la Cracionfaláu din porunca eselentia sa Grigore Maer (Maior), pentru un testament ?i о evanghelie ce ab rámas in Blaj. Iará acum ín anul 1782 s-а luat cartea cu seala ?i s-au dat bisearicii din Cracionfaláu pomenit sä fie tatái mieu popa loan Sävästrean ... Scrisam eu Mihail Sävästrean din Cracionfaláu la anul fevruoar(ie) in 5 zile 1783“. Pe Triódul, (Blaj, 1771), de la Poienita gásim scris cá „Acest triód s-а dat din mila Cráiascá bisericii unite din sat Agard (Poienita n.n.), Scaunul Murá?ului, prin prea cinstitul párinte Iacob Áron. Anul 1772 8 Maio“. :l Aurel Filimon, Contribupii la bibliográfia romäneascä veche, in Dacoromania, V, 1929, p. 601—619; VI, 1931, p. 374—87. 4 jón Ranca, Circulapia cárpii vechi románé^ti din Tara Romäneascä ?i Moldova pe Valea Murefului, in SM, III—IV, 1972, p. 259—264.
