Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
II. Istorie
3 CARTEA ROMÁNEÁSCA PE VALEA NIRAJULUI 93 Di ntre cärtile cu valoare deosebitä §i vechime, mentionäm trei din secolul al XVII-lea: Noul Testament, Bälgrad (Alba Iulia), 1648, al lui Sirnion $tefan, care se- pästreazä in localitatea Poienita; cea de a doua, Molitvenicul, tipärit de loan Zoba la Alba Iulia, 1689, intilnit la §ardu Nirrtfului; iar ultima carte, tipäritä tot la Alba Iulia,, prin grija lui Constantin Brincoveanu la anul 1699, — Chiriacodromionul, a fost descoperit tot la $ardu Nirajului. О atenfie deosebitä am acordat-o unui Ceaslov, tipärit la Blaj, datat de Aurel Filimon cu anul 1753s, pe care 1-am identificat in localitatea Cräciune$ti. Exemplarul este deteriorat. Incepe cu pagina 12 $i se terminä cu 576. Frontispiciile $i gravurile sint acelea$i cu ale Ceaslovului tipärit in 1751, semnate de tipograful Blajului, Vlaicu, cum mentiona §i Aurei Filimon. Gravurile sint dispuse in felül urmätor: la p. 76 „Ruga in grädina Ghetsiman“, la p. 141 „Ducerea la Pilat“, la p. 156 „Batjocorirea lui Isus“, la p. 182 $i 530 „Simbolul cuminecáturii“, la p. 212 „Rästignirea“, la 1228 „Luarea de pe cruce“, la 308 „Punerea in mormint“, la 338 „Invierea“, la 560 „Maria cu pruncul“. Insemnärile de pe scoarfele §i filele cärfilor descoperite aici, consemnate cu migalä de pana diecilor, acum 150—200 de ani, descriu evenimente istorice, locale, vinzare-cumpärare, donatii, märturii de epocä, intr-o limbä románeascá autenticä, asemänätoare cu cea de astázi. Deosebit de interesantä gäsim insemnarea de pe Noul Testament, Bälgrad, 1648, de la Poienita, care face referiri la sfir?itul rázboaielor napoleoniene, participarea transilvánenilor la rázboi .fi foametea cauzatá de aceste rázboaie nesfir$ite. Citez „1816 ín luna lu(i) aprilie opt: griu (era) 8 zlotf; de cucuruz 5 §i 6; 2 cupa, de Vin; 3 sfertul de slániná $i a mineat oamenii pitá de coce din ghindä. $i intru acest ann au pus ai noftri pace cu to(i cra(ii) cei protivnici“. Se pare cä se face referire la Congresul de la Viena din 1815. Pe acela$i exemplar mai gäsim urmátoarea insemnare, pe fiiele 135—140 „Acestá carte ce sä chiamä testamentul nou mi-au dat pärintele, so(ul mieu, sä fie pomenitä §i oricine au ceti sä-i pomeneascä nomele, Teodor, Maria. 3 Iunie, 1819. Theodor György Daszkel N(ormal) Maerii Nirajului“ (Mägherani, n.n.). Ре о altä filä gäsim notat cä a fost cumpärat dei ld Popa Gheorghie cu 22 de florini. mEvanghelia, tipäritä la Blaj in 1765, ajunge in anul 1783 in localitatea Poienifa, dupä cum reiese din urmátoarea insemnare „... fefelor curatori fiind Rus Ilea, Munteen Gligor §i Sabo Irimie, s-au scris in anul 1783. 3 Ianuarie fiind protopop al Moras Scaunul, loan Barb prin Basila Neme§ logofät ^i s-au dat m mina popii Irimie parohului Agardului“ (Poienita, n.n.). De cätre cine §i cind a fost achizitionat Strastnicul (Blaj, 1817), aflám din notitele fäcute pe aceastä carte „Pe sama S. Bisericii neunite a Agardului s-äu cumpärat acest Strastnic prin Muntean Andreca fätul acest biserici cu 11 Reg. (florin renan n.n.) 5 Iuly 1833 mänästirea Blaj. Moldovan loan“. Pe altä filä gásim mentiunea „Aceastá sfintá carte iaste a sfintei biserici de la Agaid. De mine Sábáu Petru diáéul Agradului“ Tot in anul 1833 a fost cumpärat §i Catavasierul (Blaj, 1824), tot pentro
