Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

Recenzii

GHEORGHE I. CANTACUZINO CETATI MEDIEVALE DIN TARA ROMÄNEASCA (sec. XIII-XVI)

Editura $tiin(ificä $i enciclopedicä, Bucure§ti, 198], 214 p., 48 ilustrafii

Tot peisajul románesc respirä märturii ale epocilor de crincenä incle§tare. Cocofate pe vírfurile dealurilor, veghind asupra unor intregi (inuturi sau a$ezate in mijloeul satelor, intre casele care le inconjoará, ca puncte de refugiu sau control al drumurilor, cetáfile din tara noastrá reprezintá о permanentä aducere aminte a unor intimplári de demult. Multe dinire ele uitate, chiar §i de istorici, sint inflorite de legendele populare, altele sint evocatoare de mari pagini de eroism.

Strädania autorului de a inlesni cunoa$terea acestor vestigii ale trecutului, delimitind aria geograficá la regiunea cuprinsá intre crestele Carpafilor Meridionali §i Dunäre, contribuie la о mai buná intelegere a acéléi caracteristici definitorii a istoriei poporului román care este lupta de veacuri pentru afirmarea fiintei sale nationale, pentru apärarea libertätii §i a independentei.

Dupä о introducere in care autorul explicä necesitatea cärfii, urmeazä prezentarea evolutiei sistemului defensiv pinä la mijloeul secolului al XVI-lea, in legáturá cu principalele momente din istoria poporului nostru. Sínt amintite lucrári de íntárire a asezárilor, este adevárat destul de rare, incä din perioada migratiilor, citindu-se ca analogie cetatea de la More$ti (jud. Mure§) din secolul al VT-lea. Din sec. IX—X dateazä vestigiile cetätilor de la Sión (jud. Prahova), a cáror aparitie se explicä prin dezvoltarea relatiilor social-economice de tip feudal timpuriu. In apropierea cetátuilor de la Sión, Cézár Bolliac identifica, cu un veac ín urmä, cetáfuia de língá Virful lui Crai.

Pentru cercetarea realitäfilor feudale din secolul al XIII-lea, autorul ia in consideratie strínsele relatii ale tinuturilor de pe cele douá versante ale Carpafilor: relatiile dintre Tara Ha(egului si nord-vestul Olteniei §i Tara Fägärasului si nord-vestul Munteniei. Cetatea Severinului si vestigiile de la Curtea de Ai'ge? se ínseriu ín sistemul defensiv al statului feudal, a cärui inchegare presupune ?i о temeinicä organizare militarä. Autorul se opre^te asupra fortificärii §i apärärii cäilor de acces in Tara Romäneascä dinspre nord §i nord-vest, in perioada Basarab I — Mircea cel Bätrin, perioada in care tinärul stat feudal trebuia sä se apere in fata tendintelor de expansiune ale regatului maghiar.