Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Recenzii
694 UVIU 5TEFÄNESCU 4 jumátate din ceea ce ar fi fost färä cotropire $i acaparare“, d) marile o§ti ale románilor erau mai numeroase „decit acelea ale feudalismului apusean“, e) existente unei forme atenuatä de aservire a táránimii dependente pe baza unei notiuni de1 proprietate ineompletä. Terminológia politico-geografica si etnicä a tärilor románé ín epoca constituirii statale, de Adolf Armbruster porne?te de la procesul constituirii „intr-un stat de sine stätätor prin contopirea mai multor formatiuni politice prestatale“, proces „condus de cätre un exponent al clasei dominante: domnul (voievodul) Basarab I, „íntemeietorul“, §i ne prezintä sursele dupä care avem actuala cunoa§tere a denumirilor noastre istorice din perioada indicata in titlu. Creatia artistica ín epoca intemeietorilor de tara, de Vasile Drag ut este о admirabilä frescä a epocii enunfatá, autorul pornind de la considerentul cá „secolele IX—XI ne apar ca secole de intense eforturi pentru definitivarea structurilor sociale caracteristice feudalismului“. Impunátoare prezentare, vádind un talent remarcabil, ultimul studiu al acestei valoroase culegeri, ajunge la concluzia: „Asa cum bätälia de la Posada din 1330 incununa un proces socio-politic, arta din epoca intemeietorilor, atit in ^ai’a Romäneascä, cit §i ín Moldova, incununeazä un indelung proces evolutiv $i, in acela§i timp, a^eazá baze trainice pentru strálucitoarea eflorescentá cultural-artisticá din secolele ce vor urma“. ★ Excelenta culegere de studii este prefatatä de íjJtefan $tefánescu si postfatatä de aceia§i prestigioasá contribute sub forma necesará a rezumatului säu intr-o limbá de circulate international precum §i de sumarul ei ín aceea§i limbá. Treizeci §i trei de planse §i douázeci §i una de figuri contribuie la convingerea lectorului, iar lista finalá a abrevierilor il orienteazá in excelentul desi§ de trimiteri infrapaginale. Lásínd la о parte citeva márunte neimpliniri redac^ionale care nu pót decit sä ne dea imaginea unei stäruitoare §i perseverente activitáfi de coordonare aspirind la calificativul excelent, lucrarea solicitá speciali§tilor citeva preocupári viitoare pentru reala cunoa§tere a proceselor abordate ca de exemplu: ce sens au ín lumina materialismului dialectic §i istoric nofiunile: stat medieval, formafiuni prestatale, feudalism prestatal. Dacá in societatea románeascá de atunci nu putem atesta dependenfa pereonalá a producátorului direct, deci nici a existentei celor douä clase sociale antagoniste fundamentale, atunci de ce i se spune feudalá? Dacá dependenfa este atenuatä §i nu se exercitá nici asupra persoanei §i nici asupra mijloacelor de productie, atunci ne vom situa pe terenul sclaviei patriarhale sau al statului dac sclavagist incipient, la care astázi istoriografia noastrá nu mai subscrie §i vom aduce din terenul invecinat materialismului istoric feudalismul prestatal. Este necesar sä reliefám cu mai multá stáruintá cauzele interne ale societátii románe^ti $i mai ales realitáfile acesteia care fiind mai vechi decit situa^iile din vecini si din restül Europei din secolele IX—XIV nu trebuie confundate sau tratate printr-o analogie mecanicä in care precumpänitoare devin conditii,le externe. LIVIU í?TEFANESCU
