Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Recenzii
682 MIHAI GROZAV 2 Pentru deslu?irea permanensei populatiei dacice in Dacia románé, lucrarea apeleazá la toate sursele de informare, dar importanda acordatá in economia cártii fiecéreia dintre ele, denotá valoarea diferitä pe care о au, precum ?i prioritásié autorului. In prima parte a lucrárii sint analizate dovezile clasice ale continuitátii dacilor in Dacia románé, care cuprind iizvoarele narative, Columna lui Traian, precum si márturii lingvistice. Aceste categorii de izvoare, foarte controversate, nu au furnizat prea multe dovezi noi, motiv pentru care autorul nu insistá asupra lor, multumindu-se sá arate principalele puncte de vedere. Concluzia la care se ajunge este cá din aceste izvoare nu reiese cá dacii ar fi fost exterminati, ?i cá aseménea afirmatii sint rodul unor interpretári fortate. In continuare sint discutate dovezile pe care arheologia le aduce in sprijinul continuitätii dacilor in Dacia románé. Aceste dovezi sint — in general — de datá recentä ?i autorul ptrne un deosebit accent pe ele, fiind cele mai numeroase ?i cele) mai sigure márturii, prin caracterul lor material, expus íntr-o másurá mai micä interpretärilor subiective. „Criteriul care in primul rind a stat §i stä la bazai iddntificärii pe cale arheologicä a dacilor, ca element etnic deosebit de coloni?tii adu?i din diferite párti ale Imperiului roman, il constituie perpetuarea pe teritoriul ?i in timpul provinciei a unor elemente de culturá matériáié si spirituálé din epoca Daciei independente, deosebite de produsele ?i formele noi de viatá introduse de romani“ (p. 32). Descoperirile arheologice sínt grupate, ín functie de specificul lor, in subcapitole. Un prim subcapitol este acéla care se ocupé de descoperirile fécute in mediul rural al Daciei románé, care sínt cele mai numeroase printre dovezile arheologice, fiind „mai demult cunoscut si recunoscut cá dacii subjugati de romani tráiau mai ales in tinuturile rurale ale Provinciei“ (p. 35). Mediul sátesc prin inséíji caracterul sáu conservativ permite identificarea elementului dacic pe baza culturii materiale, spre deosebire de mediul urban, in care cultura matériáié románé, incontestabil superioará, a pätruns mai repede §i mai profund, fäcind dificilá orice diferentiere etnicä pe aceastä bazä. Cele 58 de puncte din mediul rural al Daciei romane, in care au fost identificati autohtoni, sint discutate pe rind. Insuficienta sápéturilor arheologice au läsat lacune in documentatie, fapt care-1 obligá pe autor la prudenta exprimatá dar de limbajul care contine expresii de genul „se pare“, „poate contine“, „pare a fi“, „ar putea“ etc. ?i care este perfect justificat dacé tinem seama cá in unele cazuri nu s-а fácut nici mácar о singurá sápáturá arheologicá, ci au fost doar culese de pe suprafata solului cioburi de facturá- dacicá ?i románé (ca de exemplu la Singeorgiu de Mure?, judetul Mure?; Mátéi, jud. Bistri?a-Násáud; Laslea, jud. Sibiu; Mindra, jud. Sibiu etc.). Ne punem intrebarea dacé este oportuná trecerea pe lista localitátilor continind descoperiri dacice apartinind perioadei románé, a unor puncte unde nu s-а fácut nici mácar un sondaj, chiar dacé
