Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Note – patrimoniu
3 PLACI COMEMORATIVE éN JUDETUL MURE? 667 „un ardelean“ indrágostit de plaiurile $i oamenii Transilvaniei, de istoria ei tragicä, de nazuinfele §i nesfir§ita ei sete de libertate §i luminä3. De aici §i-a continuat lungai sa cälätorie spre un alt ora§ al Transilvaniei — Blajul — „Mica Romä“ cu)m avea sä exclame poetul in fa^a priveli§tii pe care i-o oferea ora§ul de pe Tirnave. О impozantä elädire'; de pei str. Cuza Vodä nr. 22, in care i§i au sediul consiliile judetean ?i municipal ale sindicatelor, precum §i Casa de culturä a acestora, ne reaminteste, prin placa comemorativä fixatä pe una din latu&le clädirii, de inceputurile miseärii comuniste din jude^ul Mures. La 23 iulie 1922, cu prilejul unei adunäri desfä?urate la Tirgu Mure§, la care au participat 1.500 de membri ai partidului §i 40 de delegari ai sectiilor, au fost create sectiile Partidului comunist din Tirgu Mures, Valea Superioarä a Mure§ului4. Pe insemnul «memorial citim urmätoarele: „In aceastä clädiire in anul 1922 §i-au. avut sediul Comitetul organizafiei locale a Partidului Comunist Román §i orgamzaliile locale de sindicat §i tineret“. Pe str. Kossuth, la nr. 21, se afla о casä in care §i-au avut sediul, intre anii 1923—1929, organizatia localä a sindicatelor unitare ?i redactia ziarului „Építőipari Munkás“ („Muncitorul constructor“). De aici au fost conduse marile greve ale muncitorilor forestieri din Valea Mure$ului din anii 1925 §i 1929—19335. Pe insemnul memorial se aflä inscripfia: „In aceastä elädire in anii 1923—1929 §i-au avut sediul organizatia localä a sindicatelor unitare §i alte organizatii muncitore?ti“. Clädirea, fiind in zonal de sistematizare, care a dus la inäl^area noului edificiu ce adäposteijte Teatrul National, a fost demolatä, iar placa comemorativä se aflä la sediul Muzeului judetean Mure$. О altä placä comemorativä о descoperim cu privirea atunci cin,d trecem pe str. Lalelelor. Se aflä fixatä pe zidul clädirii care poartä nr. 33. Iatä cuvintele dältuite in piaträ: „In aceastä casä a funefionat in an ul 1926, о tipografie ilegalä a Partidului Comunist Román“. Intr-adevär, in aceastä casä in anul 1926 a funefionat tipográfia ilegalä, condusä de Fónagy loan,, in care s-а tipärit revista „Bol^evizmus“, organ central in limba maghiará al Comitetului Central al Partidului Comunist Román. Tot in aceastä elädire s-а pästrat arhiva organizatiei judetene a U.T.C. din perioada interbelicä6. Un alt obiectiv legat de activitatea comunistilor in anii grei ai ilegalitätii, este casa situatä pe str. Crisan la nr. 2. In aceastä casä conspirativä au avut loc ^edinfele ilegale ale P.C.R. si U.T.C. De aici s-au organizat §i condus bätäliile de clasä impotriva exploatärii si asupririi ale muncitorilor forestieri din anii 1922, 1925, 1929, precum §i demonstratiile impotriva pericolului fascist §i pentru apärarea integritätii teritoriale ale tärii. Pe piaca memorialä se aflä inscrise urmätoarele: „Intre 3 Onisie Hossu, Tirgu Muref, Editura Sport-Turism, Bucure?ti, 1981, p. 63. 4 Judeele patriei, Mure?, Monografie, Editura Sport-Turism, Bucure?ti, 1980, p. 58. 5 Onisie Hossu, op. cit., p. 64. * Onisie Hossu, op. cit., p. 36—37.