Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Note – patrimoniu
668 TRAIAN BOSOANCÄ 4 anii 1922—1940 aceastá casä a fost folositä de cätre organizációié locale ilegale ale Partidului Comunist Román §i ale Uniunii Tineretului Comunist“. Pe str. Kossuth, inainte de a trece podul peste Mure$, ne oprim о clipä in fafa casei — un mié foi?or — de pe maiul apei, ре care о placä de marmurä ne readuce in memorie acea dramaticä $i eroicä primävarä a anului 1970, cind, in inclestarea cu fortele dezläntuite ale naturii pentru salvarea de vieti omene§ti, si-au sacrificat eroic propria lor viafá un numár de militari. ínscrisul dáltuit pe piaca de marmurä glásuie^te astfel: „Glorie eternä osta^ilor erői David I. Rusu, Pit. adj., Lazár I. Blejnar, Sergent major, Ionéi S. Giuchici, Sergent major, loan P. Roman, Sergent major, Mircea L. Robu, Sergent major. Cázuti la datorie in ziua de 13 mai 1970, pentru salvarea de viefi omene§ti de la primejdia valurilor furioase ale Mure§ului revársat. Ve^nicá recuno^tinfá din partea cetafenilor din municipiul Tirgu Mure§“. Vizitatorul care pätrunde in cetatea Sighi§oarei, pe sub bolta Turnului cu Ceas, atenfia ii este atrasä de clád'irela de la nr. 5 din Pia^a Muzeului, despre care tradiRa oralá §i documentele vremii afirmá cá a apartinut domnitorului muntean Vlad Dracul7. Pe zidul impunátoarei cládiri din piatrá, una din cele mai vechi locuinfe ale municipiului, existá о placä comemorativä ale cáréi cuvinte dáltuite in piatrá spun urmätoarele: „In aceastá cládire a locuit intre anii 1431—1435 domnitorul Táriá Romäne§ti Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bátrin“. Intre ace§ti ani strázile inguste ale ora§ului au räsunat sub pa§ii voievodului muntean Vlad, supranumit Dracul, pentru cä fiind cavaler al ordinului Dragonului, purta pe armuri insemnele acestui ordin,... care i§i propusese izgonirea turcilor dip (árile creatine. In Sighi^oara voievodul muntean nu venise doar ca un pribeag visätor de márire. Stápínitor al íntinselor feude de pe Olt, din Tara Fágára^ului §i Arpla§ului8, el a exercitat о autoritate efectivá asupra intregii Transilvanii de sud. О placä comemorativä este fixatá pe peretele casei cu nr. 33, de pe strada Spitalului, in memoria lui Zaharia Boiu, personalitate marcantá prin activitatea desfä$uratä ca publicist, orator, editor de manuale scolare §i membru al Asociafiunii transilvane pentru literature romänä si cultura poporului román (ASTRA). Pe placa memorials se aflá inscrisä urmätoarea dedicate: „In aceastá casä, s-а näscut Zaharia Boiu, 1834— 1903, preot cu grai luminat, semänätor al credinfei strämo§esti. A§ezatu-s-a acest semn de cinstire din partea bisericii ortodoxé románé cu ajutoru ASTREI $i al liceului Principele Nicolae din Sighbjoara in anul domnului 1933“. Con$tient de rolul manualelor §colare in dezvoltarea invä(ämintului románesc din Transilvania, Zaharia Boiu scoate citeva manuale §colare intre care amintim: „Abfdaru pentru $coalele populare románé“, Sibiu 7 Radu Stefan Ciobanu, Pe urmele lui Vlad Tepe?, Editura Sport-Turism, Bucure^ti, 1979, p. 33. 8 Radu Stefan Ciobanu, op. cit., p. 36.
