Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

Note – patrimoniu

660 MARCEL ßTIRBAN 6 un drum spre inapoi, spre economia dinainte de räzboi. „Astäzi — spu­­ne Madgearu — se incetä^ene$te din ce in ce mai mult in toate tärile ideia cä räzboiul va fi urmat de о epocä economicä de tranzitie. Este о iluzie — continuä Madgearu — a se crede cä economia de tranzitie poate sä insemne о intoarcere inapoi la situa^ia economicä de la 1914. Economia de tranzitie trebuia organizatä ?i condusä — potrivit con­­ceptiei lui Madgearu — de cätre stat, in mod unitar, färä a deveni acesta singurul intreprinzätor21 22. Considera $i el, ca toti economi^tii burghezi, intreprinderea privatä drept „celula economiei nationale“ in care trebuie pästrat „interesül la ci$tig care cirmuie?te initiativa intreprinzätorului“, cu о invitatie doar la impärtirea profitului.-Exclude in epoca de tran­zitie „o generalizare a ideii monopolului de stat, ca о statificare a intre­­prinderilor private in forma exploatärilor monopolurilor, in interes fis­cal, ale statului“23. In ce prive$te cronologia economiei de tranzitie de care vorbe?te Madgearu el a inteles nu doar citiva ani, ci о perioadä mai lungä care a coincis — dupä pärerea sa exprimatä in 1940 — cu rästimpul dintre anii 1918—1938. Perioada dintrel 1919—1938 care se situeazä intre douä räzboaie de proportii uria$e, era in istoria omenirii — spune Madgearu in Prefata la lucrarea sa „Evoluta economiei románesti dupä räzboiul mondial“24 — caracterul unei faze de tranzitie“. La intrebarea ce forte vor fi chemate spre a contribui la dezvolta­­rea economiei nationale Madgearu a räspuns constant: Asocierea efor­­tului privat la exploatarea avutiei statului in forme deosebite; arenda, concesiunea, regia publicä comercialä, regia mixtä ?i regia cooperatistä25. Madgearu a pledat mai ales pentru ultima formä, regia cooperatistä, pe care a revendicat-o ca initiativä proprie26. Al doilea factor pe care l-а avut in vedere Madgearu a fost aportul capitalului sträin27. Era, dupä cum bine se ?tie, adeptul conceptiei eco­­nomice si politice potrivit cäreia dezvoltarea economiei románesti putea avea loc cu sprijinul capitalului extern. „Női deschidem portile Romá­méi — spunea Madgearu in 1929 — pentru a röintra in circuitui capi­talului international si pentru a putea sä se facä astfei economia natio­­nalä a acestei täri“28. Spunea acest lucru de$i era convins cä „nu va aduce la noi mana cereascä“29. Si-a motivat aceastä atitudine cu lipsa de capital autohton §i a bratelor de muncä calificate. „Totul in aceastä 21 Ibidem, p. 101. 22 „Este dar de la sine inteles cä economia de tranzitie nu poate fi organi­zatä altminteri decit in forma economiei nationale regulate de cätre stat. Aceasta inseamnä ... cä statui dispune ?i controleazä insä nici intr-un caz cä statul devine singur intreprinzätor“ .Ibidem, p. 102—103. 23 Ibidem. ^ Bucurefti (Biblioteca economicä. Studii ?i Cercetäri), 1940, p. VI. 25 V. Madgearu, Bazele unei politici..., p. 51. 26 Ibidem, p. 44. 27 Ibidem, p. 45. 28 Ibidem. 29 Ibidem.

Next

/
Thumbnails
Contents