Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Note – patrimoniu
7 V. MADGEARU $1 ECONOMIA ROMÄNEASCÄ 661 materie — spunea Madgearu in 1929 referindu-se la pätrunderea capitalului sträin — este о probléma de fortä. Dacä nu existä rezerve nationale de capital §i dacä nu existä rezerve de forte calificate, de toate categoriile, intr-o tarä, pot sä se facä toate ingrädirile, se va trece peste ele de cite ori va fi in joc un plasament rentabil de capital. Capitalul sträin va pätrunde pe cäi piezi^e, va pläti ?i tot va intra, tot va stäpini, tot va domina viata economicä a tärii“30. A läsat sä se inteleagä cä este о atitudine de circumstantä, deci provizorie, dictatä de situatia internä datä, dar cä lucrurile s-ar putea schimba in viitor prin luarea unor mäsuri menite sä „asigure un proces rapid de achizitie a capitalului romänesc ($i) dezvoltarea necesarä tuturor a§ezämintelor de culturä care sint necesare pentru crearea fortelor individuale calificate din ce in ce mai mult“31. Dacä nu de putine ori Madgearu s-а dovedit a fi un romantic täränist aici el este, in problema capitalului sträin, un financiar romantic. Romantic pentru creditül acordat acestuia. Nu sint de neluat in seamä insä motivatiile $i mai ales conditiile cerute pentru mic?orarea aportului sträin. De altfel situatia de la sfir$itul deceniului patru il vor face pe Madgearu mai realist, chiar realist. Stau märturie studiul säu „Germania ?i Sud-Estul Europei“32 $i articolele publicate in presa anilor 1938—1940. Madgearu simte pericolul ce il prezintä pentru tärile din Sud-Estul Europei, expansiunea economicä, deocamdatä economicä, initiatä de Germania. Simte §i ia atitudine. Omul cifrelor exacte se dovede^te a fi ?i omul actiunilor concrete intr-o directie ce ar fi dórit sä pästreze tärii independenta economicä cu orice pret- Granrtele Romäniei nu le vrea deschise capitalului german pentru cä n-a vrut incadrarea tärii sale — a tärilor din Sud-Estul Europei in general — in ceea ce unii doctrinari germani numeau „spatiu mare economic“, „färile din Sud-Estul Europei — scria — Madgearu in incheierea articolului amintit — care pentru dezvoltarea lor in cadrul ideii nationale §i in forma unor state suverane au toate motivele sä nu doreascä sä fie cönstrinse a se incadra intr-un spatiu mare economic, asupra cäruia ar dispune de о influentä exclusivä un singur stat puternic: Germania, sau oricare stat. Progresul lor national ?i social presupune — sublinia Madgearu — conditiuni care sä inlesneascä о sporire continuä a venitului national, pentru realizarea cäruia se cere miini libere in propria lor gospodärie nationalä“33. Era in cele afirmate un mare adevär, spus cu un mare curaj, izvorit din $tiinta ?i demnitatea, din dragostea de tarä, in numele cärora a vorbit Madgearu pinä in ultimul ceás al vietii sale. Räspunsurile la alte douä intrebäri: Ce ramuri ale economiei nationale se vor dezvolta $i care sínt fortele sociale chemate sä contribuie la 30 Ibidem, p. 59. 31 Ibidem. 32 Independent Economicä, 1938, 21, nr. 4—6, p. 1—21. 33 Ibidem, p. 21.
