Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
Note – patrimoniu
5 V. MADGEARU $1 ECCNOMIA ROMÄNEASCÄ 659 Madgearu, a mäsurilor luate in vremea in care a condus cele trei ministere. Virgil Madgearu desfä?oarä $i о bogatä activitate publicisticä in presa national ^äränistä ?i in revistele de specialitate ce nu poate fi ignorata atunci cind se pune in cumpänä pentru a fi judecatä activitatea lui. Se cuvin amintite, din a doua categorie, mai ales articolele apärute in „Arhiva pentru $tihRä $i reformä socialä“, revista lui Dimitrie Gusti ce avea о largä deschidere spre oameni cu orientäri $i preoeupäri socioeconomice, $i „Independent economicä“, fondatä chiar de V. Madgearu si I. Räducanu, nelipsitä ?i ea — in ansamblu, de о valoare deosebitä prin studiile de informare sau analizä chiar oferite de colaboratorii säi cu vederi economice §i adesea ?i politice opusé, ca si in cazul primei reviste. Printre economRtii §i oamenii politici cu care Madgearu va polemize se numärä exponent doctrinei liberale sau neliberale: Stefan Zeletin, I. G. Duca, Vintilä Brätianu, Victor Slävescu, Mihail Manoilescu $i aRii. In cadrul grupelor de probleme urmärite in general de V. Madgearu — trei la numär19 — problema organizärii economiei nationale a statului unitar román, implicit a caracterului säu, a ocupat locul intii $i aceasta nu numai datoritä cronologiei sale fire$ti. Desigur problema amintitä era deosebit de complexä. Cuprindea in sine mai multe intrebäri ale cäror räspunsuri nu erau nici simple, nici u§oare, nici lipsite de urmäri. Se intrebau economRtii §i oamenii politici care va fi legätura dintre economia de pinä la 1918 $i cea preconizatä pentru viitor; Ce rol va juca statul in noul mecanism economic; In ce raporturi se va gäsi puterea financiarä internä cu cea externä; Ce ramuri ale economiei nationale se vor dezvolta $i de aici care sint fortele sociale chemate sä contribuie la dezvoltarea economiei. La primele douä intrebäri V. Madgearu räspunde chiar in primävara anului 1919 pentru a reveni mereu asupra lor. Intr-un studiu publicat in intiiul numär al revistei conduse de D. Gusti intitulat „Organizarea comertului exterior. . ,“20, vorbind de tendintele generale ale dezvoltärii economice a tärilor angajate in primul räzboi mondial Madgearu sustinea necesitatea unei perioade de tranzRie care sä nu insemne 1929. Vezi B.L.U.Z. nr. 41; Legea pentru Crearea Régiéi autonome a porturilor $i cäilor de comunicatie pe ape. Votatä de Senat la 20 iulie 1929 $i de Camerä la 23 iulie 1929. Vezi B.L.U.Z. nr. 47; Lege pentru Crearea Régiéi autonome a postelor, telegrafelor ?i telefoanelor. Votatä in Senat la 17 iulie 1929, de Camerä la 27 iulie 1929. Vezi B.L.U.Z. nr. 48; Lege pentru infiiniarea Institutului de credit ipotecar tranzitoriu votatä in Senat la 22 martié 1930, de Camerä la 2 aprilie 1930. Vezi B.L.U.Z. nr. 99; Lege pentru modificarea légii de administrare ?i exploatare a monopolurilor regatului Romäniei. Votatä de Camerä la 24 iunie 1930, de Senat la 25 iunie 1930. Vezi B.L.U.Z. nr. 122; Legea Casei de Economii, Credit, Pensiuni... votatä de Senat la 4 iunie 1930, de Camerä la 6 iunie 1930. Vezi B.L.U.Z. nr. 138 etc. |я Cf. G. Zanc, op. cit. p. 513. 20 V. Madgearu, Organizarea comerfului exterior in epoca de tranzifie, in Arhiva pentru ftiinfa fi reforma socialä, 1919, 1, nr. 1, p. 97—124.
