Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
I. Arheologie
64 EUGEN STOICOV1CI, MIHAI BLÄJAN 4 lamele care, introduse in interiorul elipsoidului pe direcfia axului vertical, se fixeazä prin indepärtarea in sens lateral a extremitátilor, manevrate la interior prin orificiul polar opus. Orificiul inferior a fost astupat ulterior cu un cui cu capul sferic, fixát prin batere, fapt constatat prin deformärile m'ecanice datorate lovirii, observate la suprafafä (pl. XXVIII/1 b.). Cerceii ornamentafi au globul elipsoidal impärtit in douä emisfere de cätre douä siruri formate din cite patru granule sferice din aur (bobite pline, cu diametrul de 0,5—0,6 mm), dispuse in romburi pe linia planului cu tortita. In cimpul central al semisferei vizibile se aflá un romb mare cu granule, preväzut in spatiul dintre laturile sale §i linia medianä cu eite alte douä romburi. Fata opusä (din spate) este ornamentatä cu §apte romburi compuse din cite patru granule, care la rindul lor formeazä ín plan alte douä romburi mari. Acestea sint dispuse in a§a fei incit dau confcur unui romb mare ce ocupä toatä suprafata jumätätii cercelului (pl. XXVIII ?i XXIX). Analiza structuralä a motivelor rombice, simetria si dispunerea lor in plan due la concluzia cä partea vizibilä (din fatä) a elipsoidului este intenfionat mai bogát ornamentatä, in timp ce partea opusä, dinspre git, este mai särac impodobitä, dar cu respectarea aceleiasi simetrii perfecte in dispunerea motivelor ornamentale. Finetea aurului elipsoizilor cerceilor simpli este de 18 carate (750%o), iar a celor ornamentati de 14 carate (583%o). Toate piesele au toarta de 16 carate (666%o aur §i 334%0 argint). Obiectele din argint constau din patru fragmente provenite de la douä brätäri neintregibile, lucrate dintr-o barä concavä la interior, cu extremitätile neímpreunate §i aplatizate (pl. XXX §i XXXI). Bara este turnatä dintr-un aliaj de argint §i cupru, cu structura dendriticä. Confinutul de argint variazä in limitele 57,58 si 70,5%, variafie sesizabilä si vizual (macroscopic) prin schimbarea nuantei alb-argintie a brätärilor. Piesele posedau in partea centralä a barei eite о alveolä rombicä in care era fixatä in tehnica „cloissonné“ о piaträ pretioasä, folosindu-se ca liant un mastic verde — gälbui. Icadrarea cronologicä a obiectelor de podoabä provenite din cimitirul prefeudal de la Ghirbom — „Gruiul Fierului“ este posibilä pe baza analogiilor oferite de alte descoperiri. Astfel, pe teritoriul Romäniei cerceii simpli i?i gäsesc asemänare in privinta formei cu unele exemplare descoperité la Teiu§3. Numeroase piese provin din mormintele de inhumatie de femei si copii, descoperite in Cehoslovacia (Zelovce, Nővé Zámky, Stare Mésto, Sardicky $i Tarnovac 3 Materiale inedite in Muzeul de istorie al Transilvaniei. Vezi K. Horedt, Contributa la istoria Transilvaniei, sec. IV—XIII, Ed. Academiei, 1958, p. 104—105. Cerceii neornamentati prezintä analogii apropiate cu piesele din bronz aflate in mormintele de inhumane din necropola de la Obirsia-Olt (Cf. Octavian Toporu si Onoriu Stoica, La nécropole préfeodale d’Obirfia-Olt, ín Dacia, N. S., XVI, 1972, p. 180— 181 si p. 168, fig. 5, 7—8).
