Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

I. Arheologie

5

PIESELE DE PODOABA DE LA GHIRBOM

65

nad Váhom, Jazbine etc.)'1, Dalmata $i Hercegovina5. Inserati ín seria cerceilor de „tip dalmatin“, de origine bizantiná, aceste obiecte. de podoabá sint datate, in general in secolele VII—IX e.n.

Cerceii ornament at i cu motive granulare rombice se intilnesc ín mormintele de epocá avará de la Gátéi din Pannonia6 $i sínt data# spre anul '670.

Brátárile sint pies es de podoabä extrám de rar intünite, pentru care, in stadiul actual al cuno$tintelor ncastre, nu posedäm incä analogii pe teritoriul Romániei. Precizám totu§i cá in Moldova, la Costesti—Vaslui, se pästreazä un tipar de os datat in sec. VII e.n., care contine un negativ identic cu segmentul brätärilor din zona de montare a pietrei pretioase7. Intrucit brátárile pledeazá pentru о contemporaneitate cu cerceii din aur §i cu celelalte piese din inventarul mormintelor dezvelite, consideräm posibilä datarea acestora in secolul VII e.n.

ln concluzie, studiul metalografic, compozitia chimicä, tehnicile variate aplicate in procesul de confectionare a podoabelor $i corespondenta finetei aurului cu cél exploatat la Ro§ia Montanä (Alburnus Major) argumenteazä continuarea exploatärii materiilor prime din Muntii Apuseni §i eventual prelucrarea localä a acestora si in perioada prefeudalä de cätre populatia autohtonä romanicä din Dacia postromanä. Aplicarea unor tehnici ingenioase si variate in confectionarea cerceilor §i brätärilor ne demonstreazä cä mestegugarii bijutieri posedau un volum mare de cuno?tinte tehnice empirice, acumulate de-а lungul secolelor, privind extractia §i prelucrarea aurului, compozitia chimicä §i calitätile fi,zice ale metalelor pretioase, precum $i procedee riguroase de ornamentare a obiectelor de podoabä cu un gust artistic rafinat §i о artä de nivel ridicat. Totodatä, prezenta acestor obiecte de podoabä in inventarul unor morminte, aläturi de altele cu Inventar särac, surprinde aparitia in sinul populatiei locale a unor elemente de suprastructurä imbogäüte, cu rol conducätor in perioada de convietuire cu slavo-avarii si constituirea primelor cnezate si voievodate din Transilvania, atestate de izvoarele documentare medievale timpurii.

4 Z. Cilinská. Frühmittelalterliches Gräberfeld in Zelovce, Bratislava, 1973, p. 18, 21 $i p. 143, M 160, pl. XCVI/7—8; p. 36, M 342, pl. LIX, 6—7; p. 51, pl. XVIII/2; D. 202, M. 17, pl. XXVIII/10—11; p. 212, M 282, pl. XLVII/15; p. 223; M 414, pl. LXX/3; p. 123, M 488, pl. LXXVI, 49; p. 152, M 667, pl. C1II, 24; p. 241, M 680, pl. CVI/2: idem, Slawisch-Awarisches Gräberfeld in Nővé Zámky, in Archaeologia Slovaca Fontes, VII, Bratislava, 1966, p. 66 ?i p. 200—205, pl. XLIX/274, 1 5i LIV/1; J. Poulik, Staroslovanská’Morava, in Monumenta Archaeologica, I, Praga, 1943, p. 52, fig. 14, 13, M 209 §i pl. LXX, 8; A. Toöik, Flachgräberfelder aus dem IX. und X. Jahrhundert, in der Siidw est Slowakei (I), in Slov. Arch., XIX, 1971, 1, pl. XXXIII, 1—2, 11; I. Cremoenik, Ranoslovenska vaselje Jazbine и Batkovicu kod Bijeljine, in Godisnjak, XV, Sarajevo, 1977, p. 272—273, pl. XI, 11.

5 J. Poulik, op. cit., p. 50, pl. Lili, 1.

6 G. László, Etudes archéologiques sur l'histoire de la societé des avars, in Arch.Hung., Series Nova, XXXIV, Budapest, 1955, p. 289, pl. LXX/24—25.

7 D. Gh. Teodor, Teritoriul est-carpatic in veacurile V—XI e.n., Iasi 1978, p. 165, fig. 6; idem, in SCIV, 21, 1970, 1, p. 102 $i 106, fig. 3, 1.

5 — Marlsia — XI