Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

Note – patrimoniu

640 GRIGORE PLOE$TEANU 10 ficärii Germaniei pe cale democraticá. „Parlamentül academicienilor“, ca §i guvernul, erau lipsi^i de forfa necesarä pentru a-§i impune hotä­­ririle. Politica germaná era dictatá ín primul rínd de la Viena $i Berlin, oi-i cele douá guverne nu erau interesate íntr-o confruntare cu Rusia taristá, reazemul reac^iunii europene. Dupä cum afirmau Kari Marx $i Friedrich Engels, prin antrenarea Germaniei íntr-un conflict cu Rusia autoeratá „revoluta iesea invingátoare pe toatá linia“45. Ele nu doreau nici lezarea sau destrámarea Imperiului otoman. Prusia merge pinä acolo íncit ímpiedicá, din consideratii fafä de Turcia, trimiterea cätre Princi­­pate a consulului general al Reiehului pentru Moldova §i "fara Romä­neascä, baronul von Richthofen40. Ceea ce reu§e§te Al. G. Golescu, ?i aceasta constituie un merit care nu trebuie subestimat, este atenfionarea oamenilor politici §i a opiniei publice germane asupra problemei romäne§ti, popularizarea obiective­­lor fundamentale ale revolu^iei ?i luptei poporului román, libertatea §i unitatea nationale, ln plus, ín urma activitátii lui loan Maiorescu la Frankfurt, problema romäneascä dobínde§te notorietate prin interventiile deputafilor Schulz $i Förster. Sínt toate acestea elemente care au con­tribuit la familiarizarea germanilor cu chestuinea romäneascä, care isi va gási in deceniul urmätor, in imprejurárile favorabile create in urma räzboiului Crimeii §i ca infäptuire a poporului román insä§i, rezolvarea partialä prin Unirea Principatelor. Anexe. Monsieur le ministre J’ai l’honneur de vous remettre ci-joint les piéces que vous m-avez demandées. Je saisis avec empressement cette occasion pour suppleér par ces quelques lignes á un oubli qui pourrait occasionner quelque hésitation de votre esprit relative­­ment á la conduite de discretion que je vous ai promise: Avant d’avoir eu l’honneur de vous parier j’avois dü agir dans le sens des instructions qui m’avaient été donnáé pour provoquer une motion en notre favour dans la Diéte de Vienne et dans celle de Francfort. Si les promesses qui m’ont été faites se réalisent, la motion passera á Vienne et peut étre aussi á Francfort; mais, comme cela ne sera pás fait de sitőt, j’espére qu’elle ne génera en rien la marche des négociations que jőai eu le bonheur de solliciter de votre ministére ecláire; quoi qu’il en sóit, monsieur le ministre, toutes mes espérances se trouvent actuellement concentrées en vous: la France nous a déclaré qu’elle ne dirait pás le premier mot dans notre question mais qu’elle parlerait sitőt que Vienne aurait parié; Vienne n’ose pas non plus prononcer le premier mot, qui le pronon-45 K. Marx, Fr. Engels, Opere diese, vol. 2, E.S.P.L.P., Bucure$ti, 1955, p, 151. 47 Veit Valentin, Geschichte der deutschen Revolution von 1848—1849. Zweiter Band, Studien.Bibliothek. Kiepenhener & Witsch. Köln Berlin, 1970, p. 330. Cit prive$te vicarul loan de Austria, acesta a manifestat interes fatä de Principate, preconiza insä ca solujie a apärärii acestora colonizarea a 15—20.000 de familli germane! Ibidem, p. 108.

Next

/
Thumbnails
Contents