Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)

III. Etnografie

siderate binevoitoare §i chiar vor primi sarcina sä apere pe bou); omul mascat in chip de Padture trebuie sä fie' un copil de circa 10 ani( (virsta aceasta nevinovatä fiind probabil un indiciu despre caracterul sacru al fertilitätii); mascatii nu vorbesc, ci comunicä cu „muritorii de rind“ doar prin semne (nu numai pentru a nu fi recunoseuti, ci, probabil, §i din alte motive — pentru noi cei de astäzi nein(elese) etc.

b) Acte magice. Sint diferite procedee märunte, legate de anumite momen te din desfä§urarea ceremonialului; de exemplu: panglicä rosie in coada boului, pentru a nu fi deocheat; sticlu(ä cu apä descintatä in buzunar, pentru cazul cä s-ar intimpia boului ceva räu; tärinä de pe un mormint presäratä discret pe bou, pentru а-l face mai blind; luarea de flori $i frunze din peana boului, pentru a aduce noroc; desigur, nu lipsesc nici diferite descintece in legäturä cu deochiatul boului.

c) Simboluri. Anumite personaje sau obiecte din cadrul ceremoniei reprezintä natura, viafa, fiin(ele supranaturale, omul etc.; de exemplu: peana boului reprezintä insä§i esenfa ceremoniei — adicä puterea magico-misticä ce rezidä in ceremonie; Frunzarul s?i Pädurea (ce sint variante ale Singeorzului) reprezintä puterea vegetatívé a naturii; mascatii ... spiritele misterioase care — afirmative — conduc fenomenele din naturä §i viatä; jocul penei... transmiterea puterii miraculoase a penei asupra acelor care о joacä etc.

Sä trecem acum la deslu§irea semnificatiei principalelor elemente componente ale obiceiului.

Ceremonia. Este constituitä din totalitatea manifestärilor legate de desfä:jurarea ritualului — de la pregätirea si pornirea alaiului de la locul de plecare, la masa §i dansul care incheie ziua respectivä. Rostul originär, primordial al ceremoniei — nedeclarat, dar simfit ca atare de masele populare — este acéla ca peana sä capete puterea magicä care i se atribuie ei. Aceastä semnificatie a avut-o de-ä lungul intregii sale existente; paralel cu ea s-а dezvoltat färä indoialä §i aceea de manifestare pentru cinstirea boului, deoarece omul intotdeauna a tinut la acest tovaräs de muncä al säu. О asemenea manifestare de cinstire a boului, adicä о ceremonie lipsitä de orice continut magico-mistic va avea loc §i in viitor, atita timp cit se va practica särbätoarea „Boului instrutat“, chiar dacä ceremonia va fi о simplä petrecere popularä. Deci sensui vechi se va pierde, dar va rämine practica, datoritä pitorescului ceremoniei $i a faptului cä este о ocazie de amplä manifestare a bucuriei de a träi43.

45____________„BOUL INSTRUTAT“ IN TR AN SIL V AN IA 571

43 Prinderii boului de cätre fete, eredem cä nu i se poate cäuta originea in antichitate (a$a cum sustin unii cercetätori), fetele inchipuind pe.. . vestaleieparticipante la astfei de ceremonii; ci in urmätorul fapt — foarte contemporan nouä, pe care chiar tineretul din Pädureni 1-au incercat cindva in anii trecuti, dar... nu a avut prizä: feciorii, pentru ai pune la incercare curajul fetelor, le-au cedat pe parcurs boul, invitindu-le ca eie sä-1 (inä de coarne. in acela§i timp, insä, ca sä ridä de ele, al(i feciori impungeau din spate, boul cu ace (fixate in virful unei bite). Boul, atitat, se speria $i о rupea la fugä. Fetele sträduindu-se sä-i tinä, era un moment foarte distractiv. Totu-ji prinderea boului nu este о simplä glumä, ci un semn de incredere ce se acordä fetelor, un semn de cinstire a femeii zilelor noastre.