Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
556 IOAN R. NICOLA 30 Biserica. Este indeob$te cunoscut faptul cä biserica a cäutat sä indepärteze toate practicile magice si riturile de origine päginä ce mai vietuiau in mentalitatea täräneascä. ln general, dupä о secularä si perseverentä luptä cu traditionalismul maselor populare, ea a reu$it. ln ce priveste diferitele rituri agrare — cum ar fi cele pentru ploaie, rodire, sänätatea animalelor, cre§tinismul a incercat a le inlätura, ori chiar a le contrapune rugäciuni si slujbe religioase, efectuate nu numai in bisericä, ci chiar la fata locului — pe ogoare, la stinä etc. Biserica a reu§it; dar numai intr-o oarecare mäsurä, adicä nu pretutindeni si complet. Deoarece masele populäre n-au renuntat la särbätorile lor laice, mo§tenite din mo§i-strämo$i, ca de exemplu: „Cälu^ul“, „Boul instrutat“, „Cununa de seceris“ etc. Dacé nu a réu$it sä la inläture, a reusif insä a-$i pune amprenta religioasä pe riturile * respective. In ce priveste „Boul instrutat“, biserica a tolerat practicarea acestui rit, considerindu-1 drept о manifestare distractivä, de vreme ce in ziua intiia de Rusalii biserica si-a „spus cuvintul“ prin slujba religioasä de la cimp; l-а tolerat, dar — in mod discret, l-а urmärit indeaproapej, cäutind — de exemplu — ca strävechea cununä a boului (vestigiu din cultui pägin al soarelui,) sä о inlocuiascä cu crucea, luptind contra prezentei mascatilor etc. Autoritätile de stat. Au avut о mare influentä asupra existentei ritualului, mai ales in secolul al XX-lea. Inainte de primul räzboi mondial, autoritätile habsburgice nu s-au amestecat, deoarece vedeau in acest obicei о särbätoare popularä, care nu avea in sine nimie periculos pentru stat (ln Mänästirea insu?i gróful Kornis punea la dispozifia tinerilor bou pentru instrutat). Intre cele douä räzboaie mondiale, autoritätile romäne§ti au imprimat ceremonialului о notä nationalä, prím prezenta mai intensä a tricolorului in imbräcämintea celor care intrau in componenta alaiului, introducind in alai chiar un fecior care purta drapelul national (Cäian). In timpul celui de al doilea räzboi mondial, autoritätile horthyste au interzis categoric aceastä manifestare, ln locali tä tile unde s-а incercat practicarea obiceiului, jandannii chiar au täiat in semn de batjocurä cämä^ile färanilor romäni, care dupä tradifia locului ie§eau de' sub veston, pretextind cä un asemenea port este о manifestare nafionalistä (Pädu- * renii). Dupä al doilea räzboi mondial, intocmai ca §i pasärea Phönix, obiceiul a reinviat ici-colo, cu toate greutäfile inerente perioadei istorice respective. Dar, in unele localitäti, reprezentanti ai diferitelor autoritär socotind tradiüa incompatibilä cu construirea socialismului, au interzis practicarea datinii. Pe mäsurä insä ce a fost recunoseut rolul tradifiei in formarea culturii socialiste, asemenea interdicfii nu au mai avut loc. In anii din urmä, incepind cu anul 1969, asistäm in judeful Cluj la о surprinzätoare acüune a autoritätilor in favoarea acestei strävechi datini cu confinut laic, legatä de muncile cimpului. Ceea ce cautä autoritätile sä valorifice nu este, fire^te, continutul säu originär de naturä
