Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
31 „BOUL ÍNSTRUTAT“ in transilvania 557 magica, ci valentele de spectacol, respectiv caracterul de petrecere popularä. Sectele religioase. Au avut §i ele о influenza negativä. Ideológia lor, care se caracterizeazä prin predicarea unui puritanism sever, reprezintá un pericol deosebit pentru folclor. Considerínd distractia §i petrecerea ca fiind ceva „diavolesc“ §i nedetmn pentru un om pátruns de „dühül eredintei“, sectele condamná orice manifestare artisticä, fie aceasta chiar un simplu cíntec; sä nu mai vorbim de un ritual de amploarea si semnifica(ia „Boului instru(at“! Noroc cá in aceastá zonä numárul sectan(ilor este mic. Lipsa feciorilor din sat. ln timpul célúi de al doilea rázboi mondial si dupá „eedarea Transilvaniei de nord“ din 1940, multi feciori fiind in armatá, őri — din cauza perseeutiilor horthysta — refugiafi in Románia, ani de-а rindul nu s-а mai fäcut „Boul instrufat“. Dupá anul 1944, reintors acasá, tineretul a fost preocupat de reconstrucfia gospodáriei, iar in anii urmátori au plecat in numár maré la muncá pe diferite §antiere, sau la ora§, ceea ce a atras dupá sine о neglijare a datinilor strávechi. Cínd ínsá tradifia a fost in mod oficial rea§ezatá la locul ei de cihste, memoria popularä a dat din nou via(ä — printre alte datini — si „Boului instruct“; iar dacä in sat nu erau prezenti feciori, au fost ínsárcinati cu organizarea fläcäiandri (Cäian, in anul 1965). Lipsa boilor in gospodäria täräneascä este un fenomen mai nou, apárut in preajma célúi de al doilea rázboi mondial — drept consecintá a pauperizárii fáránimii. Ceea ce nu a pus cápát existenfei ritualului, ci doar l-а influentat ín diverse! chipuri. Iar dacá, totusi, — din diferite motive — boul lipsea, atunci nu s-а ezitat а-l inlocui cu о vacá (niciodatá insä cu un bivol). Astfel, traditia a fost salvatá (Cäian). Diverse incidente nepreväzute. Existenfa obiceiului este ín functie si de diferite imprejuräri; de exemplu, moartea, in anul respectiv, a boului care a fost instrutat, a pus capäti pentru un pätrar de veac tradi(ionalei ceremonii (cazul s-а intimplat prin 1920, in Batin), oamenii sus(inind foarte serios cä boul a murit deoarece fusese deocheat in timpul ceremoniei; abia dupá al doilea rázboi mondial, acest eveniment fiind ui tat, ritualul a reinviat. Semnificativ este §i urmätorul fapt: prin anul 1955, boul a le§inat indatä ce alaiul a ie§it pe poartä. Noroc cä proprietarul boului avea о sticlutä cu „apä descintatä“ in buzunar, anume pregätitä pentru asemenea eventualitate. Stropind boul cu aceastä apä, el si-a revenit, a§a incit §i-a putut continua drumul. De atunci insä acel sätean s-а jurat cä nu va mai da niciodatä bou pentru impenat, fire^te, deoarece considera cä boul a fost deocheat (Pädurenii)31. Lipsa läutarilor. Petrecere färä läutari nu se poate! Astfel, dacä organizatorii nu s-au ingrijit sä angajeze din vreme läutari (care totdeauna 31 Anumite acte magice (ca: a fura mana vacii, a lua umbra cuiva) nu sint acceptate de mentalitatea religioasä a täränimii. Totusi, magia nu-i incompatibilä cu religia. De exemplu: care täran — oricit de religiös ar fi — nu practicä un descintec, un rit chiar, dacä acestea au drept scop sänätatea, rodirea etc.? !
