Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
534 IOAN R. NICOLA 8 Localitäti cu traditie mai slabä Cutca — 1357*, com. Sinmártin, jud. Cluj, 12 km E de Gherla; Ceaba — 1315*, com. Sinmártin, jud. Cluj, 14 km E de Gherla; Simboieni — 1456*, com. Sinmártin, jud. Cluj, 10 km E de Gherla; Salatiu — 1308*, com. Mintiul Gherlii, jud. Cluj, 10 km NE de Gherla; Batin — 1405*, com. Ungura?, jud. Cluj, 16 km SE de Dej; Valea Ungura?ului — 1590*, com. Ungura?, jud. Cluj, 18 km SE de Dej; Figa — 1305*, ora? Beclean, jud. Bistrita-Näsäud, 25 km E de Dej; Cristur $ieu — 1332*, com. $ieu-Odorhei, jud. Bistrita-Näsäud, 20 km V de Bb trita; Caila - - 1332*, comuna Sintereag, jud.' Bistrita-Näkäud, 8 km V de Bistrita. Precum se vede, räspindirea ritualului „Boul instrutat“ este inegalä, de frecventä neregulatä ?i de intensitate variabilä; vom vedea cä ?i din punct de vedere al continutului el se prezintä in diferite ipostaze28. In sudul Transilvaniei (zona TIrnavelor, Alba Iulia, Sibiu), ritul acesta — care, se pare, a fost mai1 viu pe vremuri — a rámas doar о variantá rudjmentarä. A?adar, acest rit strävechi mai este astäzi in viafä doar intr-o micä zonä din nordul Transilvaniei. Data. Data calendaristicä a desfä?urärii ceremoniei „Boul instrutat“ este ziua a doua de Rusalii. Relatärile bibliografice ?i mai ales traditia — incä vie pinä in zilele noastre — sint dovezi concludente despre faptul cä legarea ritualului de aceastä särbätoare este veche, probabil ea reprezintä chiar data originalä. De ce insä Rusalüle ?i tocmai ziua a doua? Pentru cä Rusaliile sint una dintre cele mai mari särbätori ale anului ?i — precum vom aräta —, una dintre cele mai vechi ?i cu о semnificatie multiplä29. Särbätoarea Rusaliilor exista ?i in lumea anticä (la romani se numea chiar „Rosalia“ — särbätoarea trandafirilor), cind avea un inteles pägin, legat de muncile de primävarä ?i consta in acte magice ?i procesiuni care aveau drept tel rodirea pämintului. Cre?tinismul a suprapus peste vechea semnificatie päginä elemente din continutul doctrinei sale. Aceastä semnificatie nouä nu a putut inlätura insä vechiul continut pe care masele populare il dädeau särbätorii Rusaliilor. $i, atunci, biserica, pentru a nu-si indepärta credinciosii, a recurs la un compromis: ziua intíi de Rusalii sä fie rezervatä särbätorii religioase, iar ziua( a doua céléi tradis tionale populare. Astfel, in ziua intii de Rusalii biserica (preluind traditia popularä, cáreia i-a1 dat apói un fond crestin) a statornicit ca — dupá 28 Prezenta boului ín colindele románesti din Transilvania, precum $i simpla mentiune despre „turca insotitä de о vacä“ in tinutul Some?ului (localitatea nu-i arätatä) si despre „vaca cu cununa de soare“ in judetul Szolnok-Doboka din vechea Austro-Ungarie (in Románia a devenit jud. Some?, cu capitala la Dej) se aflá in lucrarea lui Tibolt Schmitt, A hazai oláhság kolindaköltészete (Poetica de colindá a románilor din (ará), Budapest, 1913. 29 Tudor Pamfile, Särbätorile de vara la románi, Bucure$ti, 1911, p. 18—76.
