Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
9 „BOUL INSTRUTAT“ IN TRANSILVANIA 535 serviciul religiös ce are loc in bisericä — sä se iasä in proeesüune la cimp, unde se fac rugäciuni pentru sfintirea ogoarelor, pentru ploaie §i rodire, ca §i pentru sänätatea animalelor de muncä, lásínd poporul ca in ziua a doua §i in celelalte urmätoare, (särbätoarea propriu-zisä a Rusaliilor — in unele tinuturi romäne$ti, — incepind abia in ziua de luni, si dura pinä miercuri inclusiv) sä isi desfä?oare nestingherit datinele sale traditionale, la care el ^mea atit de múlt §i a cäror semnificatie este legatä tot de muncile de primävarä (ca jocul „Cälu§ul“, „Boul instruct“, „Paparudele“ etc.). A§adar, ziua a doua de Rusaliá este data — atit strávheche, cit §i actuals, de care e legat obiceiul „Boul instrutat“, cu anumite fluctuatii, desigur. Pregätiri. Pregätirile pentru särbätorirea boului sint in general acelea§i. Eie diferä, totu§i, dupä stadiul in care se aflä ritualul intr-o localitate sau alta: in cazul unui ritual mai pur (adicá, unióul persona] este boul instrutat) pregätirile sint mai simple si mai' putine, iar in cazul cind s-au asociat §i alte acte §i rituri ele sint mai ample, mai complexe §i se fac mai din vreme. Organizarea. Cade in sarcina tineretului, respectiv a feciorilor, pe aloeuri, numai a feciorilor care au efectuat stagiul militar; intr-o micä mäsurä — chiar foarte rar — se apeleazä si la ajutorul fetelor. Cei cäsätorifi nu se prea amestecä, ei vegheazä, insä, la indeplinirea acestei datini, contribuie cu sfaturi, sau chiar intervin spre a aplana eventualele neintelegeri. Cu citeva säptämini inainte de Rusaliá, tineretul este preocupat de diferite probleme organizatorice. Dintre acestea, cea mai grea este alegerea gospodarului care va da boul pentru instrutat. Grea, deoarece, precum vom vedea, aceastä alegere atrage dupä ea anumite avantaje, dar totodatä §i obligatii din partea célúi care dä boul, numit §i „gazda de bou“. Cine va da boul? . .. Fiecare sätean dore§te ca el sä, fie cel ales de cátre tineret. Nu atit pentru cinstea ce i se face, fiind' preferat fatá de alfii, cit mai ales cä existä credinfa cä ceremonia cu „Boul instrutat“ are urmäri miraculoase: „peana“ purtatä de bou ar cäpäta puteri magice (tine departe de grajd duhurile rele, face ca animalele domestice sä devinä imune la boli etc.). De aici s-а näscut dorinta putemicä de a da boul pentru instrutat, cäci in urma acestui act, gospodarul respectiv va intra in posesia penei „fäcätoare de minuni“. Numai cä nu’ fiecare sätean avea bői, ci doar cei mai instäriti, mijlocasii aveau doar vaci, iar cei säraci nici atit. Animafi de credinta in puterea magicä a ritului, de dorinta de a intra in posesia penei, s-а produs о adeväratä intrecere intre sätenii care aveau boi. Pentru a ci$tiga preferinta tineretului, acentia ofereau diferite avantaje: mincare §i bäuturä gratuit, loc larg pentru dans, adäpost in caz de ploaie, pläteau chiar §i läutarii. Cine promitea mai mult, §i oferea cel mai mare confort, era preferat, iar dacä §i-a indeplinit in mod cinstit indatoririle asumate era asigurat cä, §i in anul viator, tot el va fi ales
