Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
7 „BOUL 1NSTRUTAT“ IN TRANSILVANIA 533 nesc variante de la simpla colindä, la adeväratä piesä teatralä. Boul a supravie^uit aici numai simbolic, el fiind de lemn, sau un om mascat in chip de bou. S-ar putea sä aibä origine comunä cu „boul instruct“ din Transilvania ?i cu turca; manifestärile de astäzi din Moldova fiind forme contemporane ale acelui rit strävechi, rezultate ale unei evolufii specifice-0. In R. S. S. Moldoveneascä existä, de asemenea, piese teatrale populare in care unele persona je poartä mä$ti in chip de bou27. A§adar, cultui boului a läsat urme adinci in folclorul románesc. RÄSPlNDIREA RITUALULUI In TRANSILVANIA Datele men(ionate ar indreptä(i ipoteza unei foarte largi arii de räspindire a acestui strävechi ritual in trecutul indepärtat, arie ce ar cuprinde toate (inuturile locuite de romäni. In trecutul apropiat, insä, (din cauze pe care vom incerca a le stabili la capitolul „Evolu(ie“), practica acestui obicei a scäzut atit ca intensitate, cit $i ca räspindire geograficä, aria sa restringindu-se treptat la Transilvania; astäzi aceasta s-а mic$orat $i mai mult, fiind redusä doar la citeva localitäfi din mica zonä situatä intre orakele Dej, Näsäud, Gherla, Bistrifa (pl. LVI). Chiar in cadrul acestei zone el nu se practicä in toate localitäfile, ci ici-colo, färä regularitate anualä in fiecare dintre acestea. Ceea ce marcheazä о mare instabilitate in ce prive$te existenta, respectiv frecvenfa ritualului „boul instrufat“. Este posibil a stabili о ierarhie pe sate permanent valabilä, in ce prive$te existenta acestui ritual §i frecven(a sa; $i, cu atit mai putin, in privin(a continutului (rit pur, apói rit la care s-au asociat alte manifestäri, $i — ultima ipostazä — conglomerat de rituri $i elemente distractive), care ?i el variazä evoluind mereu (confinutul determinind — de fapt — insä?i tradi^ia, deci existenfa §i frecven(a obiceiului intr-o localitate). Totu$i, vom incerca о prezentare a localitäfilor unde el se mai practicä, urmärind criteriul „puterea tradifiei“. Cu aproximafie, acestea ar fi urmätoarele: Localitäti cu traditie mai puternicä Pädureni (fost T°P) — 1424*, com. Mintiul Gherlei, jud. Cluj, 8 km NE de Gherla; Mänästirea (fost Benediuc) — 1308*, com. Mica, jud. Cluj, 3 km SE de Dej; Cäianu Mic $i Mare — 1456*, jud. Bistri(a-Näsäud, 25 km NE de Dej; Chintelnic — 1279*, com. Sieu-Mägheru§, jud. Bistri(a-Näsäud, 15 km NV de Bistrita; Täure — 1693*, com. $intereag, jud. Bistri(a-Näsäud, 25 km NV de Bistrita; 20 M. Spinű, V. Tätaru, Forme contemporane ale unui rit strävechi, in Moldova. Comunicare la Colocviul national studentese de folclor — aprilie 1970. 27 L. A. Akseonova, Cintecul popular moldovenesc. Ki$inew, 1958, p. 11.
