Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
530 IOAN R. NICOLA 4 4lu(ie, mai ales sub influenza cre^tinismului, care a preluat о seamä de elemente din vechile credinte ?i idei religioase, dindu-le noi in^elesuri. Animalele cornute simbolizeazä pe cei persecuta(i de démoni, iar mai tirziu insä$i ideea sacrificiului. Elemente $i motive pätrund in literatura religioasä apocrifä §i in iconografia cre$tinä12 13 *. Sträbätind prin indelungatul $ir de secole, vestigii din cultui boului au ajuns pinä in zilele noastre nu numai la popoarele extraeuropene, ci ciliar §i la cele europene, astfei: In vestül Europei, acest obicei se practicä in regiunea celticä, francezä; in Europa Centralä in zona Alpilor, iar in räsäritul Europei au rämas unele manifestäri drept rituri legate de munca din diferite anotimpuri: — Polonezii au jocuri cu mä?ti, in care unele personaje sint mascate in chip de bou1-1. La slovaci, cununa de seceri? este purtatä de un bou, ceremóniáiul $i petrecerea ce-i urmeazä fiind asemänätoare riturilor de seceri§ din Transilvania. Maghiarii din Cimpia Transilvaniei (zona Dejului), la särbätorile de iarnä, umblau cu a$a-zisa „turcä“ (obicei imprumutat de la romäni), dar, in loc de turcä, personajul era un bou sau о vacä cu cununä intre coarne $i cercuri desenate in ambele pärji ale coastelor, acestea simbolizind, probabil, soarele de la solsti(iul de iarnäM. Sirbii din Vojvodina au un ritual agrar, manifestare in formä asemänätoare $i func(ie similarä cu cea a romänilor15. Romänii au pästrat in chip viu pinä astäzi diferite reminiscence din vechiul cult al boului: credinfe, descintece §i chiar un ritual complex, cum este cel ce face obiectul studiului nostru16. Faptul de a se fi pästrat pinä astäzi dovede$te cä a avut о viabilitate deosebitä. Vitalitatea obiceiurilor agrare romäne$ti se explicä, in primul rind, datoritä etnogenezei noastre — poporul román fiind rezultat din contopirea bä?tina?ilor traco-daco-get-i cu coloni^tii romani; apoi datoritä situärii geografice а patriei noastre — la interferen(a dintre est $i vest, ceea ce a determinat multiple imprumuturi ?i influence, dar mai ales datoritä locului pe care l-а ocupat agricultura, ca ocupatie principalä, in viaja poporului nostru. Despre existenfa in vremuri indepärtate a acestui cult in Transilvania vorbesc ?i unele märturii arheologice. Astfel, s-а pästrat un basorelief de piaträ ce reprezintä pe boul Apis (pl. XLV). Este, dupä eite $tim, о 12 Elie M. Cristea. Iconografia bisericii räsäritene, Sibiu, 1905. 13 Czeslaw Witkowsky, Doroczne Polskié obrzedy i zwyczaje ludowe. Krakow, 1965. M A magyarság néprajza (Drámai hagyományok); (Etnográfia maghiará. Dramá traditionalä), Budapest, 1935, vol. III, p. 327—371; foto nr. 55. (A se vedea §i nóta nr. 28). ш Milovan Gavazzi, Das Maskenmesen Yugoslaviens, ín „Schweizerisches Archiv für Volkskunde“, Basel, 1967. 16 Turea (capra), cunoscutul joc mascat, ce se practicä la särbätorile de iarnä, avind ca personal tot un animal comut, s-ar putea sä fie vestigiul unei variante a cultului boului; deoarece capra — fiind consideratä drept simbol al päcatului, unealtä a diavolului — desigur cä nu a determinat institoirea unui cult al... caprei.
