Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
3 „BOUL INSTRUTAT“ IN TRANSILVANIA 529 ritelor zeitäji inchipuite de el. Astfel, omul le-а Jinut in шаге cinste, $i le-а atribuit — pe lingä alte insu?iri — §i pe aceea de a avea viajä ve$nicä. Drept care, pe lingä cultul strämo$ilor, s-а instituit §i cultul diferitelor animale, mai ales al celor din preajma omului, respectiv al acélóra dupá care el avea anumite foloase. Intre acestea, locul de frunte era ocupat de animalele cornute, mai ales de taur — care simboliza fórja creatoare a naturii §i de vacá — simbol al máméi fiinjelor vii. Ulterior, dupá milenii, cultul strámo?ilor s-а contopit cu cél al animalelor, a$a incit, sub influenza antropomorfismului, au apärut chiar zei cu infäji$are de jumätate om, jumätate animal. Desigur, aceste idei, simboluri §i rituri au apärut ín perioada cea mai veche a omenirii, atunci cind omul era pägin, numai omul pägin putea sä-?i punä acele nesfir$ite intrebäri referitoare la natura necunoscutä, pe care neputind-o explica a completat-o, datoritä imaginajiei, cu elemente de miraculos ?i de fantastic. Numai el, pentru cä, о datä cu aparijia religiilor, care transpuneau vechile concepte de pe planul unei vieji materiale pe cel al unei vieji spirituale, amploarea unor asemenea främintäri sufletesti avea sä scadä considerabil, deoarece „adevärurile“ religioase erau gata relevate, constituind о dogmä riguroasä. Cultul animalelor, apärut in preistoria omenirii, a continuat sä vie- Juiascä in toate perioadele istoriei acesteia, ajungind pinä astäzi in credinje §i rituri populare. Dintre popoarele orinduirii sclavagiste care aveau un asemenea cult, menjionäm citeva: egiptenii — adorau pe taurul Apis (Hapi), considerat ca reincarnarea lui Osiris, zeul vegetajiel, al rodirii $i stäpinul mor- Jilor. Aveau, totodatä, un cult §i pentru vaca Hathor, consideratä ca fiind mama-zeilor; grecii din Elada pinä in Creta aveau un cult pentru acel Minotaur — inchipuit cu trup de om, cap de taur, binecunoscut din legenda Labirintului; romanii aveau cultul lui Serapis (divinitate caracteristicä pentru sincretismul religiös din epoca elenisticä $i romanä), care imbinä atribute ale zeului egiptean Osiris cu ale diferijilor zei ai grecilor. La evrei apare vitelül de aur — amintit de Biblie. El poate fi socotit dovada reminiscenjei unui cult al boului; per?ii aveau, la rindul lor, cultul boului, care a pätruns $i in cultul solar al lui Mithras. In cultura vechilor indieni vaca era consideratä drept un animal sfint. Acest cult a läsat ürme adinci in literatura indianä, cu reflexe contemporane nea$teptate10. In fine, negrii din Africa Centralä practicä ?i in vremea noasträ cultul taurului sacru11. In multimilenara sa existenjä, acest cult a suferit, fire?te, о evo-10 Pinä nu demult, existau chiar „cämine de bätrinete“ pentru vaci, unde aceste animale erau ingrijite de slujitori speciali. In prezent, vaca simbolizeazä aspiratia spre prosperitate $í este totodatä emblema Partidului Congresului Indian. A se vedea in revista „Lumea“, din 11 martié 1971, fotográfia premierului Indira Ghandi, preyed intele acestui partid, finind un discurs electoral (februarie 1971): ln fata tribünéi sale, este statuia unei „vaci sfinte“. 11 La muzeul Brukenthal din Sibiu existä о colectie de obiecte rituale legate de acest cult. 34 — Marisia — XI
