Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
522 ION VLÄDUTIU 24 survenite in intreaga gospodárie montaná din perioada váratului ar putea constitui unul din subiectele de cél mai maré interes §tiintific pentru íntelegerea aspectelor esentiale ale civilizatiei §i culturii populare a crescátorilor de animale. Este firesc ca odatá cu prefacerile mari ce au loc in toate domeniile de trai §i culturá in anii socialismului sä aibä loc prefaceri $i in traiul §i cultura populabilior a cäror principalä ocupatie ín trecut a constituit-o cresterea animalelor. Aceste probleme constituie nucleul unei problematici anume care ar trebui initiata §i aplicatá la realitätile etnografice din Carpatii Orientali, inclusiv la locurile de care este vorba in acest studiu. Ceea ce insä este important, in lumina obiectivului ce ni 1-am propus а-l elucida in acest studiu, este cä materialele etnografice referitoare la elementele si complexele de culturá materialä traditionale din aceste sate vin sä confirme о datä in plus caracterul de unitate al principalelor elemente de culturá materialä in aceastä parte а Carpatilor romäne$ti. De fapt, la acelea^i concluzii ajungem si dacä studiem о altä perioadä, tot atit de insemnatä pentru practicarea cre§terii animalelor ca §i väratul §i anume iernatul animalelor in aceste sate. De modul in care isi scotea animalele din iarnä depindea in mare mäsurä si productia pe care proprietarul о putea obtine de la animalele sale in vara care urma. Ре aceste locuri finul sji otava cosite pe finete se consumau de cätre animale, fie acasä in gospodäria din sat, fie pe fineatä, unde animalele erau aduse anume in acest scop. Este interesant de subliniat faptul cä la data cercetärilor noastre pe teren locuitorii din toate satele situate pe valea riului Bicaz §i a piriia§elor ce se scurgeau in Bicaz, aveau construite colibe la finete. Colibele acestor locuitori urcä pinä la altitudini destul de mari, in unele cazuri, cum sint cele ale unor locuitori din Bicazu Ardelean eie urcä pinä aproape de päijunea de la goiul de munte. Unii au colibele situate la о depärtare de о jumätate de zi de mers pe jos. Locuitorii comunei Bicaz- Chei au multe colibe räspindite chiar pe dosul muntelui Lapo?. Fiecare colibä are suprafata de teren imprejmuitä, iar in interiorul acesteia in foarte multe cazuri au portiuni de teren cultivate cu cartofi. Tot aid se cultivä si unele zarzavaturi, obtinindu-se recolte bune. Prefacerile au cuprins in mod esential §i structura colibelor de iernat din aceste locuri, colibele de aici avind acelea$i functii ca §i a§a-numitele tirle de iarnä, odäi, colibe etc. din alte párti ale Carpatilor romäne§ti. Elementele componente ale colibei de pe finete sint coliba propriu-zisä, coseriu, colla, grajdul cu surä, tarcul de fin. Coliba este alcätuitä din douä incäperi — colibä $i cämarä, este fäcutä din birne, acoperitä cu dranitä, fiind asemänätoare cu locuinta obi§nuitä pe care locuitorii о au in sat. In colibä existä toate elementele necesare traiului pe timp de iarnä. Soba de tuci pentru incälzit §i preparat minearea, douä paturi de lemn, masä, scaune. Ea este amenajatä in asa fei incit traiul este foarte apropiat de cel din sat. Cämara serverte pentru pástrarea alimentelor §i a hainelor. Sensul pe care unii termeni mai
