Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
25 CRESTEREA ANIMALELOR IN CARPATH ORIENTALI 523 vechi, ca cel de coliba, íl aveau ín trecut azi se schimbä in esettana sa, definind alte realitäfi de culturä popularä. De aceea am §i insistat sä folosim terminológia localä ре care о folosesc localnicii. Coseriul, construit din räzlogi, este inalt de peste doi metri, iar in interiorul säu este fäcutä coria din dranitä. ín co§eri sínt finute oile iarna in timpul nop^ii, dupä ce ziua stau in tarcul din apropiere. Pentru cei care au studiat elementele de culturä materialä legate de cre^terea anitnalelor in Carpa^ii Orientali apare evidentä profunda transformare pe care a suferit-o corla ca, construcfie pentru animale. Grajdul cu ijura se aflä construit la о distanfä de citeva zed de metri §i serverte ca adäpost pentru vitele comuté mari. In §urä se pirne la pästrare pentru iamä finul §i otava. Grajdul este de asemeni construit din birne incheiate „in chetori“, cu cäpriori solizi, si acoperit cu dranifä. Grajdul are sín, adicä partea de sub acoperi§, lärgitä pentru a putea sä incapä о cantitate mai mare de fin §i pentru a féri perefii grajdului de ploi. Sopronul, amplasat in apropierea colibei, serverte pentru pregätirea de míncare in perioadele cind se face finul. Materialele expuse succiint cu privire la coliba de iamä din ultima perioadä demonstreazä cä ne afläm de fapt in fata unor gospodärii bine inchegate, care cuprind toate elementele componente necesare unei rationale si eficiente cremten a animalelor in aceastä zonä. Prefacerile se petrec pe arii intinse ale Carpafilor Orientali, pe ambele sale versante, de aceea am si insistat asupra necesitäfii studierii unei problematici anume. Desigur, este evident cä §i ín satele de care ne ocupäm in studiul de fatä constructiüe la locurile de iernat erau in trecut extrem de rudimentäre, cu träsäturi arhaice; caracteristice erau surlele durate din räzlogi in care stäteau cei care veneaü sä ingrijeascä de animale in timpul iernii, corlele construite din despicäturi sub care se adäposteau animalele §i un coseri ín care erau tinute; oile noaptea dupá ce ziua le dädeau fin pe tori^te din tarcurile de fin din apropiere. Aceste elemente de culturä materialä erau caracetristice §i ín locurile de iernat ale locuitorilor din satele de pe valea riului Bicaz. Informatorii mai virstnici ne precizau la vremea efectuärii cercetárilor noastre cá párintii lor cresteau un numár mare de oi, capre, cai, comute mari pe care le tineau iarna la pädure. Desigur cá surlele, care au avut о largä räspindire in Carpatii Orientali, au constituit §i aici elementul dominant de adäpost al celor ce iernau animaleie. De fapt, materialele etnografice privitoare la aspectele legate de construc^iile folosite pentru oameni §i animale in regiunea montanä a acestor localitäfi cercetate de noi aici vin sä confirme cu putere caracterul de unitate al culturii materiale tradifionale a populatiei romäneijit de pe ambele versante ale Carpatilor Orientali care practica cre§terea animalelor. La acelea§i concluzii ajungem si din analiza altor aspecte privind activitatea §i rezultatele mundi celor ce practicau aceastä ocupafie. Aceste aspecte, ca §i modalitätile traditionale de crestere a animalelor in alte zone ale Carpatilor Orientali, nepublicate pinä acum, le vom analiza intr-un studiu viitor.
