Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
23 CRE$TEREA ANIMALELOR IN CARPATH ORIENTALI 521 ba§tinä ce veneau la stinä, acolo aveau loc §i contacte mai strinse §i cu ciobani veni^i la munte din alte sate din zonä sau din afara acesteia. Tipul traditional de stinä folosit de locuitorii satelor asupra cärora ne-am oprit acum era cel alcätuit dintr-o singurä incäpere. Chiar §i in cursul cercetärilor noastre de teren am mai intilnit asemenea tipuuri arhaice de stine si anume pe Chicera-Bistra §i pe coasta Lopo?orogului. Tehnica lor de constructe era foarte simplä; stinele erau fácute din birne rotunde, necioplite, incheiate „in chetori“. Chiar la nivelul superior al birnelor ce alcätuiau peregi se punea о vanturä pe care se sprijineau cäpriorii stinii. Pe cäpriori erau bätute leturi pe care apoi se a§eza dranita. Stina traditionalä din aceste locuri nu avea tavan, fumul urcind direct la dranita acoperisului, in fatä avea о u§ä, iar partea din fund era inchisä pinä sus. Interiorul stinii era amenajat foarte simplu: vatra situatä in coltul din dreapta inträrii, lingä vaträ о cujbä — un lemn al cärui capät se introducea in coltul alcätuit de birnele peretilor stinii si care servea pentru atirnarea ceaonuluií deasupra focului din vaträ. Informatorii mai virstnici ne-au relatat cä in vremile de demult, dupä cum stiau din bätrini, si la aceste stine s-а folosit virtejul cu cujbä §i panä, virtejul fiind amplasat lingä vaträ, prins de peretele din dreapta. In afarä de vaträ interiorul stinii mai cuprindea un element deosebit de insemnat pentru activitätile pastorale ?i anume polita. Ea era construitä in fundul stinii la о anume inältime ?i servea pentru punerea ca§ilor la dospit. In stinä se mai tineau §i alte ustensile §i unelte folosite in munca i?i traiul cotidian: budacä таге, budacä mied, sträeätoare de cas, sträcätoare de urdä, sucitorul pentru ca?, bädäul de unt, chigomicerul, zäcätoarea pentru zarä ?i jintuit, ceaonul, blide etc. De remarcat este faptul cä in acest tip de stinä nu se construia pat, deoarece tob cei care lucrau la stinä noaptea se aflau la coliba de la focul oilor. Inca un element ce se afla in apropierea fieeäreia dintre vechile tipuri de stinä ale locuitorilor acestor saté este a?a-numitul prepeleag cu cleampuri, adicä un särciner cu cioate de care se atirnau de obicei gäletile in care se mulgeau oile. Dupä cum lesne se poate observa, tipul traditional de stinä are corespondente intr-o arie largä a Carpatilor Orientali, lucru pe care 1-am examinat in lucrärile ?i studiile noastre referitoare la cresterea animalelor in aceastä parte a Carpatilor ?i de aceea nu mai insistäm asupra acestor aspecte aici. Ceea ce am dori insä sä subliniem este faptul cä cercetärile etnografice de teren efectuate de női ne-au permis sä surprindem si transformärile, in inceputurile lor, ce se petrec in tipul de stinä pe aceste locuri. A?a se face cä am intilnit si stine aleätuite diin douä incäperi, numite local stinä ?i cämarä. Prefacerile au cuprins mai multe sfere, interesante de consemnat ?i subliniat deoarece se petrec sub ochii nostri si in zilele noastre, ?i anume atit materia primä de constructe, cit ?i tehnica de constructie ?i amenajarea interiorului stinii. Prefacerile au cuprins in egalä mäsurä §i aspectele de functionalitate ale incäperilor stinii, deci influenteazä in mod nemijlocit §i insu?i modul de trai al celor ce väreazä cu animalele la munte. Traditiile §i schimbärile
