Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
19 CRE$TEREA ANIMALELOR IN CARPATII ORIENTALI 517 la unele regiuni ale acestora'*''1, deoarece referirile la cre$terea animalelor sínt numeroase. Subliniem insemnätatea volumelor de documente privind Istoria Romániei, publicate in ultimele decenii de cätre Academia noasträ44 45. Aspectele de natura etnograficä cuprinse in aceste documente sint foarte numeroase, dar nu ne-am propus sä le examinäm in studiul de fatä deoarece ar depä$i cu mult spadiul acordat. Am dórit doar sä le readucem in atendie pentru studiile cu privire la aceastä ocupa^ie a poporului nostru, sä insistäm asupra necesitädii folosirii documentelor de arhivä si ca izvor de cercetare etnograficä a anumitor aspecte sau probleme din istoria culturii noastre populare precum §i a modului de trai al poporului nostru. ln cele ce urmeazä vom expune citeva din träsäturile de bazä ale practicärii ere$terii animalelor in zone cercetate de noi pe teren, astfei incit materialele prezentatö §i examinate au caracter inedit. Vom insista indeosebi asupra citorva probleme cum sint sistemele de cre§tere a animalelor practicate in zonä, apoi aspecte ale fazelor activitätii pastorale in perioadele de varä, mai ales asupra activitäfii la stinä, a tipurilor de stinä, acareturilor ei, uneltelor folosite la munca la stinä, asupra unor aspecte privind iernatul animalelor, precum §i probleme referitoare la componenda personalului stinii. Crefterea animalelor ín satele situate pe valea riului Bicaz Din punct de vedere geografic, locali tátile la care ne vom referi sint a§ezate de-а lungul riului Bicaz ce se revarsá in Bistrida, precum §i de-a lungul piriiaijelor ce se revarsá in riul Bicaz: Bicaz Chei, Gherman, Piriu Bicaz, Ivaná^u, Bimadu, Lunca Bisericii, Bicájelu — care din punct de vedere administrativ apartin acum comunei Bicaz-Chei —, apoi localitädile Dämucu de Sus, Dämucu de Jos, Bucureni, Anisurez ce alcätuiesc comuna Dämuc, apoi localitädile Bicaz-Centru, Tico?, Palei, Repesem, Bistra, Piriu Capri, Toporog, Lunca, Telecu, care alcätuiesc comuna Bicazu Ardelean, precum §i localitädile Neagra, Floarea, Chisirig, Ta$ca ce formeazä comuna Neagra. Pinä in atiul 1933 cele trei comune de azi, Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean Dämuc alcätuiau о singurä comunä; evolufia acestor comune a cunoscut unele particularitädi pe care le analizäm aici. Dintre localitädile din aceastä parte a Carpafilor Orientali doar Gherman are reliefül de a§a natúré íncit casele sint a^ezate pe dealul din apropiere, iar Bicazul Ardelean are $i ceva teren cu suprafete mai intinse pe care sint durate locuindele. In rest, gospodáriile sint amplasate de о parte sau alta a; firului apei sau, ín funcdie de configuratia concretä a locului. Cele mai intinse suprafede le au finedele §i pá$unile, cele pentru aräturä fiind mid. Prin urmare, condidiile geogra-44 Teodor Bálán, Noui documente cimpulungene, Cemáuti, 1928. 45 Colectia este alcátuitá din mai multe volume de documente referitoare la fiecare secol atit pentru Moldova, cit §i penrtu Transilvania §i publicate In Editura Academiei Republicii Socialiste Románia.
