Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
15 CRE$TEREA ANIMALELOR IN CARPATII ORIENTALI 513 cre§terea bovinelor §i a cailor27, apoi cela a ovinelor, caprinelor §i a celorlalte animale28. Materialele expuse in lucrarea Nereju, permit sä se tragä concluzia cä sistemul predominant de cre^tere a animalelor in acest sat a fost sistemul de cre§tere local-zonal §i nu cel transhumant. Succinta prezentare a problematicii §i zonelor cercetate in Carpatii Orientali cu privire la cre^terea animalelor ne ingäduie sä formulám unele concluzii' cu privire la stadiul cercetärii problemei in prima jumätate a secolului nostru, mai exact inainte de 23 august 1944. О primä concluzie ce se desprinde din analiza materialelor este aceea cä in perioada menjionatä s-au realizat о serie de studii §i lucräri in care gäsim prefioase date cu privire la practicarea pästoritului in Carpatii Orientali. Cercetärile au avut о intensitate diferitä de la zonä la zonä, unele zone nu au fost deloc cercetate, cu toate cä practicarea cre§terii animalelor avea о pondere foarte insemnatä in economia populatiei respectivelor zone. De asemenea, profunzimea cercetärilor efectuate a fost variatä, in unele lucräri acordindu-se mai multä atenjie anumitor Probleme, in altele altor probleme. Ca urmare, acest lucru se reflectä si in descrierile propriu-zise de materiale etnografice. Desigur cä, aspectele relevate constituia о serioasä piedicä in realizarea unei sinteze etnografice asupra cre§terii animalelor in lantul Carpafilor Orientali. De altfel, trebuie spus cä, о asemenea sarcinä nici nui a fost asumatä de vreun cercetätor din perioada primei jumätäfi a veacului nostru. Ca urmare, in partea а * doua a veacului nostru, cind condifiile oferite de constructa noii societäti socialiste in fara noasträ au permis infäptuirea unor deziderate Sjtiintifice dintre cele mai indräznete, §i cercetärile, de aceastä datä cu caracter dominant etnografic al aspectelor §i amplei problematici a cre$terii animalelor la romäni, deci inclusiv §i in regiunea Carpatilor Orientali, s-au infäptuit treptat, sistematic. Considerentele expuse mai sus au impus, fire§te, extinderea cercetärilor etnografice de teren in zonele necercetate, amplificarea tematicii de studiu, axarea acesteia pe problematica domeniului stiintei etnografice. S-а acordat atentia cuvenitä problemelor privind economia pastoralä §i cea a cre§terii vitelor, precum §i problemelor privind cultura si modul de trai al populatiei ce practica in trecut aceastä ocupa^ie in regiunea amintitä. Intreaga culturä popularä din aceste zone s-а studiat in dezvoltarea sa istoricä. Totodatä, s-a urmärit sä se acumuleze materialele etnografice necesare pentru a putea contura §i stabili, pe de о parte, träsäturile caracteristice zonale §i regionale de trai si culturä legate de practicarea cre.sterii animalelor, iar, pe de altä parte, träsäturile generale, comune practicärii cre^terii animalelor la noi, in particular §i" Pe cele ale cre§terii ovinelor, adicä a pästoritului. 27 Nerej. Un village d’une région archaique. Monographie sociologique, dirigée par H. H. Stahl, Bucarest, 1939, p. 58—138. 28 Capitolele despre cre^terea bovinelor §i a cailor au fost redactate de L. Bejan (vezi op. cit., p. 74—87), iar capitolul privind cre§terea ovinelor, caprinelor а fost redactat in шаге parté de I. O^el (op. cit., p. 87—99 ?i 119—130), iar о parte de T. Herseni (p. 100—119, din aceea$i lucrare). 33 — Marisia — XI
