Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
514 ION VLÄDUTIU 16 Nu este locul sä insistam aici asupra aspectelor noi ce s-au pus in dezbatere pe marginea materialelor concrete adunate pe térén, §i nici asupra intregii problematici a acestei ocupatii care a fost studiatá de noi pe térén $i pe bazá de date de arhivá, lingvistice, arheologice, toponimice, geografice etc. Releväm doar faptul cä in cercetärile noastre am extins intreaga problematicä §i sub aspect areal cuprinzínd in cercetare in egalä mäsurä §i ocupajia in perioada väratului §i ocupa^ia in celelalte anotimpuri ale anului in satele de ba§tinä ale locuitorilor. In acela§i timp am acordat о mare atenfie §i studierii aspectelor legate de practicarea acestei ocupafii in localitäfile prin care mergeau cu animalele lor la varat si se reintorceau cei ce practicau sistemul de cre§tere local-zonal, pentru a surprinde träsäturile comune in practicarea acestei ocupatii §i a explica provenienta anumitor fenomene sau elemente de culturä popularä consemnate ca frecvente in via^a §i activi tátile cotidiene legate de ingrijirea animalelor. S-а realizat, astfel, о cercetare comparatä asupra acelea?i ocupatii, dar practicatä in zone geografice deosebite, de multe ori cu diferenfe mari de climä, relief, situate la distante foarte diferite de locul de várat al animalelor. S-au obtinut insä rezultate importante» referitoare la evolufia raporturilor culturale íntre locuitorii satelor din diverse zone etnografice, locuitori ce aveau §i ponderi deosebite in ceea ce prive§te ocupatiile lor de bazá. О parte din rezultate au fost prezentate, la vremea lor, in cadrul unor sesiuni §tiintifice, altele, cu vremea, au vázut $i lumina tiparului. Dinire acestea din urmá, menfionám pe cele ce se referá in mod nemijlocit la regiunea Carpafilor Orientali. Referiri la unele aspecte ale cresterii animalelor in unele zone ale Carpafilor Orientali, bazate pe cercetári parfiale de térén sau pe izvoarele din literatura etnograficä apärute in trecut, s-au fácut in lucrárile lui Romulus Vuia cu privire la tipurile de pástorit la románi in secolul al XIX-lea $i inceputul secolului al XX-lea29, in cele ale lui Nicolae Dunáre, consacrate indeosebi problemei pástoritului de pendulare dublá30, ín lucrárile referitoare la satele deválmase ale lui H. H. Stahl31, in lucrári comparative ale lui Christo Wakarelski32. Cercetári mai ample in aceastä perioadä asupra pástoritului la secui in Carpatii Orientali au fost fäcute 29 Romulus Vuia, Tipuri de pästorit la románi (sec. XIX — inceputul secolului XX), Editura Acad. R.P.R., 1964. 30 Nicolae Dunáre, A juhtartás, illetve pásztorkodás hagyományos típusai a románoknál, in „Ethnographia“, 1964, 2, p. 247—272, Budapest, 1964; Nicolae Dunáre, Pástoritul de pendulare dublá pe teritoriul Romániei, in A.M.E.T., Cluj, 1967; ideea §i materialele au fost reluate in mai multe articole despre pástoritul de pendulare dublá, din care citám doar ca exemple: L’élévage pendulaire double dans la vie pastorale des pays carpatiques, in „VII-e Congrés International des Sciences Anthropologiques et Ethnologi/ues“, Mos cou, 1971, tom XI; L’élévage pendulaire double (Ы-penrulaire) dans les économi traditionelles carpathiques et alpines, in „L’Ethnographie“, Paris, 1966—1967. 31 H. H. Stahl, Contribufiuni la studiul satelor románefti deválmase, vol. I—III, Bucure?ti, 1958—1964. 32 Chr. Wakarelski, Die bulgarische wandernden Hirtenhütten, in „Acta Ethnographica“, V, 1956.
