Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
512 ION VLADUTIU И $i referiri la cazuri existente in aeea vreme ín Fundu Moldova, zona Címpulungului, muntii Bucovinei, Cálimani §i Maramure?, precum lucrarea consacratá unor probleme de sociologie pastoralä tot a lui T. Herseni23. ín aceastá din urmá lucrare sint describe detaliat de studenti aspecte etnografice consemnate la trei stine nerejene in campaniile monografice din 1927—1929 ?i 1932, precum $i aspecte etnografice de la cinci stini bueovinene, iar pe baza lor autorul face о serie de considerari cu caracter general priyind cercetarea pästoritului la románi. Interesante pentru valoarea etnograficä a materialelor ce le contin sínt §i lucrárile unor specialist! in zootehnie, care sub influenta §colii sociologice §i-au indreptat atenfia cu multä seriozitate §i asupra laturilor etnografice ale cre§terii animalelor. Pentru regiunea la care ne referim douä zone s-au bucurat de о atentie deosebitä: Maramure§ul §i Vrancea. In lucrarea cu privire la pästoritul in Maramure?24, Al. Georgeoni foloseste din plin materialul concret de teren pentru a explica unele aspecte stricte de specialitate. Deosebit de importante pe plan etnografic sint datele cu privire la tipurile de stine, asocierile pastorale, la principalele faze ale anului pastoral, la constructa $i functionalitatea stínii §i a acareturilor tirlii, la componenta personalului ce lucreazä la stinä, la atmosfera §i particularitätile vietii de la stinä, la prepararea produselor lactate §i la valorificarea produselor cre?terii animalelor. Este foarte interesantä una din concluziile lui Al. Georgeoni si anume cä la a?a-numita „stinä pe cumpene“ munca colectivä depusä are un rol important la procesul de selectie in cre^terea oilor §i, drept urmare, in märirea rentabilitätii acestei ocupatii. Consideräm cä, cu acelas interes trebuie privite §i rezultatele lucrärii asupra pästoritului in Vrancea datoritä lui I. O^el25, deoarece pe lingä capitolele de strictä specialitate ea cuprinde citeva capitole elaborate pe temeiul materialelor etnografice culese de autor direct pe teren. Indeosebi atrag a tent a märturiile prüvind primäväratul, tomnatul $i iernatul oilor, pä§unatul oilor, activitatea productivä la stinä, prepararea produselor, precum $i considerable §i datele sale referitoare la rentabilitatea pästoritului in Vrancea. Am mentiona in privinta märturiilor etnografice referitoare la una din perioadele cele mai dificile in cre§terea animalelor lucrarea cunoscutului geograf román Nicolae Räduleseu despre iematul animalelor la tirle in Vrancea26, amplu redat in monográfia asupra Vrancei. Consideräm cä, cre?terea animalelor se bucurä de un spa^iu intins in monográfia satului Nereju in care aläturi de о analizä a raselor de animale — bovine, cabaline, ovine, caprine, porcine §i päsäri — sínt describe aparte 23 Traian Herseni, Probleme de sociologie pastoralä, Bucure^ti, 1941. 24 Dr. Alexandru Georgeoni, Cercetäri asupra pästoritului in Maramures, Bucure$ti, 1936. 25 Ion I. О tel, Cercetäri asupra pästoritului in Vrancea, Bucure§ti, 1936. M N. Al. Räduleseu, Vrancea, Bucre?ti, 1937.
