Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 11-12. (1981-1982)
III. Etnografie
9 CULTURA POPULARA $1 CULTURA DE MASA 481 format §i lipsit de criterii estetice ferme care accepta pseudovalori. Comertul cu bibelouri, obiecte ieftine de artizanat de cele mai multe' ori simulind condifia artei populare, suveniruri pentru turisti, unele produse ale industriei u?oare prosperä in prezent §i, din nefericire, nu numai in societatea capitalists, fenomenul kitsch fiind prezent $i la noi. Este limpede cä societatea noasträ nu este compatibilä cu astfel de mistificäri culturale. Cu toate acestea, datoriitä unor carente in educatia esteticä, lipsa de gust, prostul gust $i impostura esteticä, pot fi intilnite incä destul de des §i in societatea noasträ. Aceasta se datoreazá §i faptului cá uneori educatia esteticä este prestatä de cätre oamenii care au in§i$i nevoie de о atare educatie. „Sint destule cazuri de kitsch, specifice orizontului nostru; vitrinele magazinelor de artizanat adápostesc incä о mare cantitate de simulacre estetice evidente .. . Aspectui cel mai dezagreabil pare а-l prezenta folclorul mistificat. Ansambluri de cintece §i dansuri populare, constituite dupä criterii artificioase, transforms gestui de artä popularä autentfcä in exihibitii de circ, ori intr-un fel de -spectacol ce ar vrea sä-1 imite pe cel de operä“19. Este cert cä nu putem reduce cultura la simplul rol de informare. Chiar dacä include cvasi-totalitatea elementelor intelectuale ale unei perioade, nu epuizeazä setea de intelegere §i satisfacerea ariei de cunostinfe in orinduirea §i semnificafia ei integrals. Omul contemporan nu se poate defini uneori prin coeficientul cultural informativ. Omul se regäseste in actul cultural, dar semnificatia originalitätii depäseste latura cumulativä, informativä. Ea presupune о sintezä a elementelor culturale §i aportul specific individual-creativ la patrimoniul colectivitätii. Raportul dintre creatia individuals si extinderea culturii in mase s-ar cere sä alcätuiascä о corelafie efectivä si reciprocä. Masele constituie terenul concret de experientä si valorificare a operei individuale, care este de fapt incheiatä abia dupä confruntarea cu gustul colectiv, capabil de structuräri variate. De§i existenta diferenfelor de nivel in asimilarea productiilor culturale nu poate fi tägäduitä, о concordanfä funcfionalä intre creafia individuals §i cultura maselor se impune a fi realizatä. Dacä cultura colectivä a fost privitá intotdeauna diferit, in functe de epocä, momentul social-istoric §i locul de dezvoltare, astázi cultura este marcatá pregnant de mijloacele mass-media, cea individuals devenind tot mai múlt un e§antion al mentalitätii de grup social, in cazul personalitätilor creatoare adáugindu-se specificul propriu al originalitätii20. Problema de bazä rämine aceea a posdbilitätii creatorului de a-§i afirma personalitatea prin productii de valoare, inedite §i de a nu aluneca in rindurile producätorilor de serie §i de gust indoielnic. Aceastä problems se puné in mod acut dacä se urmäreste conser-19 Ibidem, p. 95. 20 Vezi M. Manca?, Orientäri in cultura contemporanä, Editura „Junimea“, Ia?i, 1972, p. 94—96. 31 31 — Marlsla — XI
